Video
Cati sunt online
Avem 43 vizitatori online| 1-2 octombrie poti avea intalnirea cu Stâna, oile, măgarii, câinii cu jujeu dar mai ales mâncare tradiţională ca la Răvăşitul oilor vă aşteaptă la ASAS - Bucuresti |
 |
 |
| Scris de Administrator |
| Miercuri, 28 Septembrie 2011 14:51 |
|
- Stâna, oile, măgarii, câinii cu jujeu dar mai ales mâncare tradiţională ca la Răvăşitul oilor vă aşteaptă în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. - Marcel sau Viorel, Nicoleta sau Ileana – măgari sau măgăriţele ce vor sosi din Bran cu ciobanul Tudorică, lângă ei 5 oiţe şi un berbec, cu hrană naturală – lucernă vă aşteaptă să-i vedeţi la cea de-a 67-a ediţie a târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti. Evenimentul se va desfăşura în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti. - Cântece de viaţa cu Moş Costică Beşca – cimpoiu, caval,fluier, picolina, ocarină, flaşneta şi fluier cap de raţa. Nu rataţi întâlnirea cu Muzeul Rădăcina Vrancei din Bărseşti.
- Plăcinte calde scoase din cuptor, cu nucă, dulceaţa sau brânză vă vor fermeca simţurile la această ediţie. 1 octombrie - Ziua internaţională a persoanelor vârstnice. De aceea, producătorii vor veni cu oferte speciale pentru pensionari. „Festivalul brânzei şi pastramei” va avea loc în acest sfârşit de săptămână în Bucureşti în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Cu acest prilej, producătorii vă aşteaptă cu brânzeturi multe dar mai ales cu serbarea câmpenească cu bulzi, păstramă, pentru a aduce obiceiurile de la răvăşitul oilor de la Bran acum în Bucureşti. O sa aflăm cum se pregătesc brânzeturile, care e viaţa oierului şi ce simboluri au evenimentele de la stână pentru proprietarii de animale din zonă. O să puteţi vedea pe viu „miţoasa” şi clopul ciobanului care are o forma aparte, special realizată ca să se poată auzi zumzetul oilor şi apariţia animalelor nedorite pe lângă stână. Cântecele de la stână vor fi auzite şi la Bucureşti aduse de moş Costică Beşa din Bârşeşti, jud. Vrancea, sâmbătă, 1 octombrie si duminică 2 octombrie, începând cu ora 12. Mos Beşa şi-a făcut muzeu în casa sa. A strâns la cei 72 de ani sute de obiecte de artizanat si costume populare vechi în locuinţa sa din satul Bârseşti. Un muzeu numit „Rădăcina Vrancei”care va fi moştenire pentru urmaşi. La „Rădăcină” găseşti aproape orice, de la celebra ploscă de nuntă, până la săbii, obiecte casnice, război de ţesut, sitar, putine, dar şi costume populare din regiune. Toate au fost adunate atât de la oamenii din comună, cât şi din localităţile învecinate. Pe unele, vechi de sute de ani şi deteriorate, le-a recondiţionat aşa cum s-a priceput. „Oamenii sunt foarte încântaţi de muzeul meu în aer liber. Mai vin şi oameni din alte localităţi şi le place foarte tare. Muzeul este în amintirea bunicilor mei şi a trecutului nostru, al vrâncenilor“, a subliniat Costică Beşa, colecţionarul din Bârseşti. Specialiştii etnologi i-au văzut colecţia şi au stabilit că aceasta conţine peste 1.000 de obiecte cu valoare, care acoperă mai multe domenii ale civilizaţiei tradiţionale, de la agricultură şi vânătoare, până la meşteşuguri precum olăritul şi rotăritul, dar şi datini şi obiceiuri, cum ar fi cele de Anul Nou. Fostul muzeu a fost retrocedat. Beşa cântă la peste zece instrumente muzicale. Cobza, cimpoiul, fluierul sau ocarina nu mai prezintă nici un mister pentru el. În Bârseşti mai puteti vizita Casa memorială "Baba Vrîncioaia", Monumentul Ştefan cel Mare, Muzeul satului Bîrseşti, Biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Cuv. Paraschiva" Bîrseşti, Biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Arh. Mihail şi Gavril" Topeşti, ne face invitaţia moş Costică Beşa cel ce a pus rădăcini la „Rădăcina Vrânceană”, aşa cum îşi numeşte muzeul. Va sosi începând cu ora 12 în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice să ne înveţe vechile instrumente ce au încălzit sufletul românului, acest păstor al neamului de la munte, în ediţia dedicată Muntelui. Vom vedea şi asculta cântece de dor, de veselie şi de muncă, ale ciobanului când stă la stână pe frig şi soare la instrumente ce le vom atinge şi vedea şi vom fi invitaţi la un spectacol de suflet sâmbătă şi duminică la Festivalul Brânzei O să aflăm taina Cimpoiului, cavalului, fluier, picolina, ocarina, flaşneta şi un fluier special numit cap de raţă. DETALII: CIMPÓI, cimpoaie, s.n. Instrument muzical popular, alcătuit dintr-un burduf de piele și din mai multe tuburi sonore prin care trece aerul din burduf. – Et. nec. CAVÁL1, cavale, s.n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Din tc. kaval. FLÚIER ~e n. 1) Instrument muzical de suflat constând dintr-un tub subțire (de regulă de lemn), prevăzut cu mai multe orificii. ~ ciobănesc. OCARÍNĂ, ocarine, s.f. Instrument muzical popular de suflat, de dimensiuni mici, din argilă arsă, în formă ovală şi cu mai multe găuri, care emite sunete asemănătoare cu cele ale fluierului. – Din it., fr. ocarina. FLAŞNÉTĂ, flaşnete, s.f. Mică orgă mecanică portativă, acţionată prin învârtirea unei manivele; caterincă, minavet. – Din germ. Flaschnett. Pe toate le veţi întâlni în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, sâmbătă şi duminică la începutul lunii octombrie 2011! 2 măgari sau 2 măgăriţe sau un măgar şi o măgăriţă fie Marcel sau Viorel, Nicoleta sau Ileana vor fi vedete sâmbătă şi duminică în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice aduse de ciobanul Tudorică. O să coborâm o mică stână la Bucureşti, aşa îi stă bine muntelui să vină la întâlnirea cu bucureştenii. Vor face un mic ţarc cu oi, măgari şi câine. Toţi sunteţi invitaţi să vă bucuraţi de natură şi să vedeţi ce bunătăţi facem noi la stână. O să aveţi bulz, pastramă ca la noi la stână, ştim secretul din moşi strămoşi. Gospodinele vor spune, oare ce secret are nea Tudorică la tochitura de miel, noi o numim minune ca rar urcă la noi legumele, că trebui să ai si roşii şi ardei şi ceva mai picant..dar secretul nu-l divulg că e în scris în gastronomia moşiilor…când faci focul şi pregăteşti carnea ştii că toate se leagă în cea mai gustoasă tocăniţă, lângă care o mămăligă ca a noastră, a ciobanilor nu o să găseşti şi dacă pui şi un pahar de vin roşu…cine ştie…vezi că viaţa e frumoasă! La o tocăniţă şi voie bună şi un bulz cu pastramă stă timpul la Bucureşti în 1-2 octombrie 2011. Magarul a fost un animal salbatic pana la domesticirea acestuia de catre egipteni. Scopul pentru care a fost domesticit era sa care diferite lucruri. Pe vremea cand era salbatic se putea gasi in Africa si Asia, dar acum traieste in majoritatea partilor lumii. Aspectul acestor animale este asemanator cu al unui cal, cu picioare scurte, gatul scurt si o fata alungita. Este insa mai mic decat calul si are urechile mult mai lungi. Este acoperit cu o blana de culoare gri cu pete albe. Inaltimea la care ajunge este aproximativ de 1 m, iar greutatea este egala cu a unui cal mic. Varsta pe care o atinge in medie un magar este de 30-40 de ani. Acesta traieste impreuna cu alti membri ai familiei in gospodariile oamenilor. Magarul este vegetarian, hranindu-se cu vegetale si plante, consumand cat i se ofera, fara sa aiba o anumita limita. Inainte de a fi domesticiti, pentru a se apara de pradatori, magarii se grupau intr-un cerc si incepeau sa dea din copite. Magarul este folosit pentru a pazi turme de oi si recent sunt utilizati in vindecarea copiilor bolnavi.
Vreţi să vă aduceţi aminte de vacanţele petrecute la bunici când vă învăluia mirosul de plăcinte calde, aburinde, proaspăt scoase din cuptor? Atunci vă invităm să ne vizitaţi între 1-2 octombrie 2011, în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, pentru că, cu siguranţă veţi redescoperi puţin din farmecul copilăriei dumneavoastră. Poale-n brâu, delicioasele plăcinte din Moldova, care sunt o adevărată minune prin îmbinarea extraordinară a aluatului şi a brânzeturilor, alături de cozonaci, kurtoş Kolaci şi alte delicatese vă aşteaptă să le descoperiţi la a 67 –a ediţie a Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse in ferme si gospodarii ţăranesti. Bucătăria moldovenească, una dintre cele mai gustoase şi sănătoase din întreaga lume este foarte cunoscută pentru felul deosebit în care sunt combinate ingredientele, dând naştere astfel, unor numeroase feluri gastronomice care îţi lasă gura apă. Am intrebat-o pe doamna din Bucovina, din satul Tocileni, comuna Stânceni, Gabriela Mateiuc de unde denumirea celebrelor plăcinte ,,poale în brâu”: ”nu stiu exact, eu am aflat totul despre ce stiu de la bunica mea, denumirea vine cred de la forma plăcintei care arata cum se fac cutele când fusta e strânsa la brau. Secretul sta in dragoste si chiar daca grâul a fost secerat si nu mai e pe spic si in faina domneşte viata. De aceea rezultatul are atâta viata. Se face simplu coca se frământa din faina, apa si drojdie. Se pune la dospit se întinde foaia se umple cu brânza dulce cu stafide sau caş cu mărar. Se mai poate umple: cu dovleac, varza si cartof. Se lasă sa crească si se dau la cuptor. Kurtos Kolac-ul, cu nucă multă şi zahăr caramel sunt dulciuri ce încântă, şi la această ediţie, atât copiii, cât şi adulţii, fiind foarte apreciate la noi la târg. Noi va invitam la o sărbătoare a recoltei braşovenilor, vrâncenilor, moldovenilor, ardelenilor, oltenilor unde Branul iţi trimite mesagerii cu bulzi, păstrămi şi lactate vor prezenta oferta Festivalului răvăşitul oilor de la Bran la Bucureşti.
Producătorii din Harghita vor aduce pe lângă pâinea de casa din cartofi si secară, coaptă pe vatră şi produse ale stupului: mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană,de rapiţă, zmeur, floarea soarelui sau de tei.
Speram ca surpriza sa fie grătarul ca va încinge micii si cu berea intr-o atmosfera calda si de bucurie pentru cei ce se vor afla in Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice în perioada 1-2 octombrie. Oltenia va pregăti pâinea caldă la ţest, zacuscă şi sortimente de legume care de care mai deosebite. Detalii despre toate produsele pe care le găsiţi la „Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării tărăneşti", pe site-ul www.1business.ro. Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 17-18 septembrie 2011 (sâmbătă-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă! Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare          |
Braşovenii şi vrânceni aduc FESTIVALUL BRÂNZEI în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice cu produse tradiţionale de la munte şi muzica mioarelor cu instrumente vechi – fluier, fluier cu cap de raţă, ocarină, caval, cimpoi.
