Video
Cati sunt online
Avem 40 vizitatori online| A 68-a ediţie a "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale", obţinute în ferme şi gospodării ţărăneşti |
 |
 |
| Scris de Administrator |
| Joi, 06 Octombrie 2011 19:32 |
|
Surprizele ediţiei: · În lumea copilăriei lângă cele mai îndrăgite personaje: “Daniela şi Aşchiuţă” · Invitaţie la emisiunea “Daniela şi Aşchiuţă” din anul 1969 şi un remember televizat cu Daniela ANENCOV din 1990, prin bunăvoinţa colegilor din ARHIVA TVR Printre cei ce contribuie la sprijinirea promovării valorilor autentice româneşti se numără şi Ion Constantin Chirea, cel care şi-a luat numele Aşchiuţă după o experienţă de a citi poveşti în vremea copilăriei la emisiunea “Daniela şi Aşchiuţă”..
O invitatie la minunata copilărie a multora, sâmbătă 8 octombrie începând cu ora 11.
Toţi vizitatorii pot alege produsele gospodarilor din Şirnea, judeţul Braşov care din moşi strămoşi mănâncă produse tradiţionale din lactate de la vaci şi oi dar şi produsele stupinei din judeţul Argeş sau porcul Mangaliţa în preparatele tradiţionale şi ecologice din Lăpuşel, Maramureş. Produse de carmangerie maramureşene, delicatese moldoveneşti din carne de curcan, specialităţi ardeleneşti din carne de porc şi vită, brânzeturi diverse, legume dolofane bune de pus în borcane, păstrăvi, sărmăluţe, prăjituri maramureşene, dulceţuri alese, vin, horincă, ţuică, hidromel şi încă multe alte preparate pot fi cumpărate de bucureştenii de pe aleile parcului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, în perioada 8-9 octombrie. „Festivalul brânzei şi pastramei” va avea loc şi în acest sfârşit de săptămână în Bucureşti în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Cu acest prilej, producătorii vă aşteaptă cu brânzeturi multe dar mai ales cu serbarea câmpenească cu bulzi, păstramă, pentru a aduce obiceiurile de la răvăşitul oilor de la Bran acum în Bucureşti. O să se pregătească brânzeturile, simbolurile stânei pentru proprietarii de animale din zonă. O să puteţi vedea pe viu „miţoasa” şi clopul ciobanului care are o forma aparte, special realizată ca să se poată auzi zumzetul oilor şi apariţia animalelor nedorite pe lângă stână. La "Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale" de la Agronomie, venirea toamnei va fi sărbătorită, gospodăreşte, cu caltaboş şi tobă de casă, cu pastramă de oaie, pregătite special pentru bucureşteni de gospodarii de la firma de produse de carmangerie Toto din Lapuşel,cu savuroasele mezeluri ardeleneşti de la Siciliana, cu vin de calitate, cu zacuscă dar şi cu muzică populară din toate zonele ţării . Cătălin Condriuc, din Botoşani, va aduce pastrama din piept de curcan, din piept de raţă, cârnaţi din carne curcan, mezeluri diverse din carne de pasăre, dar şi de porc. ,,Produsele noastre, de la Toto, respectă reţetele tradiţionale. Pentru că a fost răvăşitul oilor, e vremea bună de făcut pastramă. Vom veni, ca tot omul gospodar, şi cu un desert nou, cornuleţe cu magiun şi nucă pisată. Sună obişnuit, dar gustul este chiar special. Produsele de acest tip nu se vor putea vinde niciodată în Occident de aceea căutăm segmentul de târguri cu produse tradiţionale.”, spune Ion Tătăran, managerul firmei de produse de carmangerie Toto din Lapusel, Maramures. Produs sută la sută natural, sucul de mere făcut de familia Conecini din Vâlcea, va fi adus în perioada 8-9 octombrie 2011 la târgul din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Merele din care este produs sucul sunt recoltate din livada proprie pe care familia Conecini o deţine în comuna Maldaresti, judetul Valcea. ,,Cultura merilor in aceasta zona are o traditie veche de sute de ani, dat fiind temperaturile propice dezvoltarii acestor fructe, carora le place clima temperata. Sucul este 100 la sută natural, obtinut prin tocarea si stoacerea merelor, fara adaos de zahar sau conservanti. Aroma specifica este pastrata in totalitate datorita faptului ca merele sunt proaspat recoltate inainte de prepararea sucului. De asemenea, nu sunt aplicate sucului procedee de limpezire, deoarece s-a descoperit recent faptul ca sucul de mere tulbure are o concentratie de polifenoli de patru ori mai mare comparativ cu sucul limpede. Polifenolii se regasesc si in ciocolata neagra sau in vinul rosu si au proprietati antioxidante. Sucul tulbure are pe langa aceste beneficii in privinta sanatatii si un gust mai bun si o consistenta crescuta, lucru foarte important pentru consumatori. Cei mai fideli clienti sunt chiar copiii noştri care consuma cu multa plăcere sucul ori de cate ori au ocazia”, spune Andra Conecini. Gospodinele vă vor oferi, fiecare după reţeta locului, o gamă diversificată de zacuscă, simplă sau cu ciuperci şi peşte. · Din Bucovina reţete moldoveneşti cu hribi de la Cramen Cutaş : “Cum aici in Bucovina, aproape toata mâncarea este cu smântâna, evident si hribii vor fi tot aşa....deci....după ce umblam prin pădure, daca e timp de vara sau prin păşuni în timp de toamna, şi avem norocul sa-i găsim...pe ei - hribii, evident....ii curăţăm frumos, ii aducem acasă unde-i spălam frumos, destul de repejor sa nu intre apa in ei, ii lăsam un pic sa se zvânte, apoi ii tocam nici prea "mănânţăl "nici prea "maşcat" (te-am încurcat?), ii răsturnam intr-o tigaie in care ii aşteaptă untul....alături ceaunul de mămăliga deja fierbe...se prăjesc in unt apoi se îneacă în smântâna din cea adevărata, se potrivesc de sare si "ciperi", se adăuga pătrunjel sau codite de horcegi după gustul fiecăruia....ce urmează???....un ospăţ împărătesc.... Dacă avem ceva temeri sau nu suntem obişnuiţi cu hribii atunci e recomandat să-i fierbem mai întâi intr-o apa pe care-o aruncam si abia apoi sa-i gătim ....gustul nu va mai fi acelaşi cu siguranţa. Hribii uscaţi se folosesc iarna in special la ciorbe si sarmale. Sper ca nu v-am incurcat tare cu regionalismele.” Pentru cei care îşi pregătesc cămara de toamnă cu murături, familia Vasile din Scărişoara, judeţul Olt, va aduce multe legume, proaspăt culese. De asemenea, familia Vasile ne va trezi simţurile şi cu pâine la test, coapta direct în natura pe foc de lemne Cristiana Constantin, din Prahova, va aduce o gamă diversă de siropuri naturale precum cel de cătină cu miere, cu efecte terapeutice greu de egalat de vreun medicament. ,,Aici, la târg, este un loc în care bucureştenii se simt bine, redescoperă adevăratele valori ale satului autentic românesc, este o întoarcere duioasă la originile de care uneori uităm să fim mândri. Şi vă invităm la o emisiune care a fost minunată în copilăria multora, dar mai ales a celor ce poartă numele Daniela, deci la un remember cu Daniela şi Aşchiuţă”, a precizat Daniela Popa, manager Media Link Buisiness. Ţuica de Morăreşti, produsă de familia Buzdugan din comuna Morăreşti, judeţul Argeş, este unul dintre produsele noi ale târgului, cerută de altfel de mulţi bucureşteni care o preferă horincii, palincii sau rachiului. Familia Buzdugan are, de altfel, tradiţie de mai multe generaţii în prepararea ţuicii argeşene. Din anul 1990 familia Buzdugan dezvoltă activitatea într-o manieră modernă, dar păstrând caracterul tradiţional al distileriei în cadrul SC Agroforest International Company SRL. Ţuica este obţinută din borhot de prune obţinut din prunele din livada proprie. Soiurile de prune folosite sunt Gras Românesc, Anna Spat, Tuleu Gras, Stanlei. În ceea ce priveşte oferta de vinuri, aceasta este, ca de obicei, variată şi de calitate. Domeniile Dealul Mare şi Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va prezintă o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot gris, Fetească albă, Fetească regală, Riesling. La aceasta se adaugă şi un vin ecologic ce a făcut deja deliciul cumpărătorilor la ediţiile anterioare ale Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”. Din Palanca, Bacău Mihai şi Ionela Păliştean vor aduce bucureştenilor păstrăv din păstrăvăria proprie pe care îi vor oferi prăjit şi afumat, cu mujdei de usturoi şi pâine pe vatră. Tot de la familia Păliştean, bucureştenii vor cumpăra marinată de păstrăv, pâine cu cartof făcută pe vatră, siropuri si dulceata facuta in casa. Din Maramureş, Rodica Ţiplea va aduce sarmale cu carne, prăjituri, dar si tradiţionala placintă cu urdă. Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 la sută naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României. Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava- vor fi aduse la “Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale” de fam Irescu, din Medgidia. Tot de la producătorii din Maramureş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă. Producătorii aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan. Şi de la Bran familia Sparghez aduce o telemea nouă şi una veche, dar mai ales o branză de burduf care dacă o guşti sigur te reîntorci să o regăseşti la micul dejun sau la cină, fie într-o roşie, fie într-un ardei gras sau cu mămăliguţă. Kurtos Kolac-ul, cu nucă multă şi zahăr caramel sunt dulciuri ce încantă, şi la această ediţie, atât copiii, cât şi adulţii. Partea livrescă a târgului o veţi regăsi în expoziţia realizată de "Asociaţia Ospeţia din România - tradiţie şi evoluţie". Ion C. Rogojanu, preşedintele asociaţiei, ne prezintă cărţi de bucate, gravuri cu subiecte gastronomice, meniuri realizate de unii pictori şi ustensile de bucătărie. Expoziţia face parte dintr-o serie de activităţi pe care le realizează "Ospeţia din România". Ion Constantin Chirea îi va antrena, din nou, pe copii într-un concurs despre cum să mănânce sănătos -"Hrana sănătoasă". De altfel, sâmbătă şi duminică dimineaţă, între orele 10-12, copiilor care îşi aduc părinţii la Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale le va fi pusă, gratuit, la dispoziţie pentru a degusta din produsele naturale oferite gratuit de familia Vasile din Scărişoara. Ialomitenii ne vor oferi şi în acest week-end bragă bună. Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 8-9 octombrie 2010 (vineri-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberăVă aşteptăm! Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare          |
Pâine caldă la test, pastramă, caltaboşi, tobă, legume, brânzeturi, delicatese din curcan, produse de artizanat şi muzică populară autentică, la cea de a 68-a ediţie a "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale", obţinute în ferme şi gospodării ţărăneşti, toate vă aşteaptă în perioada 8 – 9 octombrie 2011 la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
DANIELA ANENCOV – Crainic, moderator de emisiuni 1960- 2000. Actrita si-a împartit viata de scena cu emisiunile dedicate copiilor la Televiziunea Româna. În 1960 era partenara unei papusi celebre, Aschiuta, în emisiunea „Daniela si Aschiuta”, iar mai recent, a întruchipat un alt personaj îndragit de cei mici, clovnul Hapciu în emisiunea „Ba da, ba nu”, realizata de Liana Sandulescu.
Un actor unicat, dedicat trup şi suflet păpuşăriei, JUSTIN GRAD.Generaţii şi generaţii de copii au crescut cu Aşchiuţă şi Daniela şi povestesc nepoţilor despre ei pentru că le-au înseninat zilele acelea triste şi pustii. Aşchiuţă a fost copilăria multora dintre noi. A jucat roluri importante, a creat şi pe scenă personaje diverse şi greu de uitat, a bătut lumea ducând teatrul românesc de păpuşi şi marionete până în cele mai îndepărtate colţuri.
