MEDIA LINK BUSINESS

Sunteţi aşteptaţi în perioada 21-22 ianuarie 2012 să descoperiţi secretele bucătăriei tradiţionale româneşti la Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale din curtea ASAS. La prima ediţie din 2011 am inaugurat un atelier de creaţie gastronomică iar bucureştenii de toate vârstele au fost invitaţi de producători să înveţe din secretele preparării produselor prezentate de-a lungul anului 2010, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti".

Sâmbătă, 22 ianuarie şi duminică 23 ianuarie, începând cu ora 10.00, Gabriela Mateiuc, din Săuceni, judeţul Botoșani, va prezenta la atelierul de creaţie gastronomică o reţetă foarte uşor de realizat: “gogoşi“ - simple, cu brânză dulce sau cu brânză sărată şi le va oferi vizitatorilor.

"Toate produsele sunt naturale: făina de la o moară din zona Botoşani, ouă de casă, smântână. Se face foarte uşor fie putem pune lapte dar noi o s-o facem simplu cu apă plată ca să fie şi de post, se amesteca cu drojdia şi cu făina, apoi se lasă la dospit. Separat zaharul, romul, uleiul, sarea, vanilia si coaja de lămâie se pun într-o crăticioară pe foc. Se amestecă cu telul până frige puţin la deget. Se amestecă cu drojdia, apoi se pune treptat faina şi se frământă bine până nu se mai lipeşte. Se mai frământă puţin cu nişte ulei călduţ, ca la cozonaci. Se lasă să crească vreo 40 minute la cald. Se împarte în 3. Se întinde o parte de 1 cm grosime şi se taie în forma dorită. Se mai lasă puţin pe masă la crescut şi de abia apoi se prăjesc. La sfârşit le-am trecut prin zahar pudra! Pofta buna!. Mai e un secret din moşi strămoşi să punem un strop de dragoste şi să pudrăm cu zahar vanilat. Gogoşile pufoase se pot umple după preferinţă cu brânză dulce sau sărată Poftă bună! Vă aşteptăm la plăcinte poale în brâu, Cozonac Domnesc, Chec cacao, prăjitură de casă cu nucă, prăjitură cu casă cu ciocolată. " ne-a dezvăluit doamna Mateiuc.

Recomandările noastre pentru ediţia 79-A A TÂRGULUI DE PRODUSE ECOLOGICE, TRADIŢIONALE ŞI NATURALE – produse tradiţionale înregistrate în registrul de atestare a produselor tradiţionale, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 69/2004

“Produsele tradiţionale sunt produsele obţinute după reţete proprii şi specifice fiecărei zone din care provin. Ţara noastră se bucură din de o zestre inegalabilă, în gastronomie, în port popular, în tradiţii. ''Gerar'' era cunoscut in trecut si sub denumirea de ''Genarie'', ''Ghenarie'' sau ''Calindariu''. Este luna in care se dau petreceri de începerea Noului An şi în care se vede cum va fi vremea în perioada următoare: daca în ianuarie nu e timp geros, atunci aşa va fi vremea în martie şi aprilie. Dacă însă era frig, cu siguranţă în februarie avea sa ningă.

Vă aşteptăm să vă bucuraţi de iarnă! După cum ştiţi, Federaţia Internaţională de Schi (FIS) a declarat data de 22 ianuarie 2012 Ziua Mondiala a Zapezii - World Snow Day! Evenimentul este sărbătorit pe tot globul, fiind o ocazie perfectă pentru copii, familii şi tineri de a se bucura de zăpadă în cel mai inedit mod. Sărbătoarea promovează sporturile de iarna, activităţile recreative pe zăpadă si beneficiile acestora. Noi, în aşteptarea zăpezii, aici, în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, vă invităm la mâncăruri tradiţionale de iarnă: şunculiţe fierte, afumate, cârnăciori din toate zonele ţării: Maramureş, Sălaj, Braşov, Sibiu, Galaţi, Botoşani”, a precizat Eliza-Maria Cosma, manager de proiect

Produse tradiţionale pe care puteţi să le gustaţi şi cumpăraţi de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice:

De la S.C. DRU AGRO S.R.L., cu sediul în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi:
•    Cârnaţi ciobăneşti afumaţi tradiţional din carne de oaie si de vita, amestec de sărare, condimente naturale (ardei iute, usturoi, maghiran, piper, cimbru). Afumarea se face în cuptor de cărămidă cu fum obţinut prin arderea lemnului de esenţă tare(lemn de fag).
•    Cârnaţi vânătoreşti afumaţi tradiţional din carne de vita, carne de porc, slănină, amestec de sărare, condimente (ardei iute, usturoi, sub formă de mujdei, maghiran, piper, cimbru) şi afumate.
•    Costiţă ţărănească afumată tradiţional
•    Slăninuţă ţărănească afumată tradiţional
•    Pastramă ţărănească de porc afumată tradiţional
•    Pastramă ciobănească de oaie afumată tradiţional obţinută din pulpă de oaie, sare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). Produsul finit se obţine prin maturarea şi afumarea bucăţilor de pulpă de oaie porţionate şi ţinute în bait timp de 5-7 zile.
•    Cotlet haiducesc afumat tradiţional obţinută din cotlet de porc, amestec de sare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). Produsul finit se obţine prin maturarea şi afumarea bucăţilor de pulpă de oaie porţionate şi ţinute în bait timp de 8-10 zile.
•    Piept de curcan afumat tradiţional obţinută din piept de curcan dezosat, amestec de sărare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper roşu, maghiran, cimbru). Produsul finit se obţine prin maturarea şi afumarea bucăţilor şi ţinute într-o soluţie de sărare – maturare (bait) timp de 7- 10 zile.
•   Piept de pui afumat tradiţional
•   Jigou de berbecuţ afumat tradiţional
•   Muşchiuleţ de porc afumat tradiţional
•   Muşchi de vită afumat tradiţional
•  Tobă de casă ţărănească afumată tradiţional cunoscute sub denumirea de tobe, aspicuri, obţinut din carnea de pe căpăţâni de porc cu slănină şi şoriciul aferent, organe, slănină, sare şi condimente naturale ardei iute mărunţit, usturoi, sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). După fierbere amestecul cu supa obţinută se introduc în membrana naturală de porc-chişcă.
Pe toate le puteţi cumpăra sub sigla Zimbria!

De la SICILIANA S.R.L., Şimleul Silvaniei, Judeţul Sălaj vă invităm la:
•    Carne de porcine “Silvania”
•    Ceafă legată si afumată
•    Pecie lungă afumată
•    Clisă afumată
•    Salam “Cordiş”

„Oraşul nostru are rădăcini adânci, este atestat pentru prima dată în anul 1251, însa pe dealurile Măgurii, la poalele căruia se răsfrânge oraşul, în epoca dacică a existat cetatea Dacidava, zona fiind locuită de dacii liberi. Pe acelaşi amplasament, în evul mediu a fost construită o fortificaţie din lemn şi pământ. Ruinele, vizibile azi, aparţin ultimei faze de piatră a cetăţii, datate după toate probabilităţile între 1315-1317 (prima fază de piatră aparţinând celei de a doua jumătăţi a secolului al XIII-lea). Tot aici au fost descoperite mai multe vestigii arheologice, printre care şi două tezaure de argint şi unul de aur, care acum se află la Viena. Tot aici se pare ca au fost descoperite si unele încăperi destinate afumării cărnii.

Zona noastră are un specific aparte în ceea ce priveşte modalitatea de păstrare a cărnii. Pentru a nu se pierde proprietăţile cărnii, prin fierbere sau congelare aceasta este păstrată crudă; astfel că, după ce porcul este tranşat, bucăţile de carne care nu sunt consumate in acel moment, si doresc a fi consumate într-o perioada mai îndepărtată, se pun în saramură, se lasă la maturat 3-4 săptămâni, după care este scoasa si pusa la fum. Tradiţia din zona noastră este ca fumul sa fie unul rece, nu unul cald, deoarece nu se doreşte coacerea produsului; se urmăreşte ca bucata de carne sa fie expusa de mai multe ori la fumuri cu perioade scurte de timp. Bineînţeles că pe perioada maturării, în funcţie de gusturile celor care prepara se pot adaugă diferite condimente; este de bine ştiut ca niciodată doua bucăţi de şuncă de la doua gospodarii din acelaşi sat nu vor avea acelaşi gust, deoarece este bine ştiut faptul ca la noi” cate bordeie, atâtea obicee”.

Produsele noastre sunt obţinute folosind reţetele transmise din generaţie în generaţie, de la bunicii şi străbunicii noştri. Este o mica afacere de familie, care a început în anul 1999, însa modalitatea de pregătire după cum am mai spus respectă cu sfinţenie tradiţiile din zona satului Pericei si Sici. De altfel si denumirea societăţii (SICILIANA) reflecta acest lucru: SICI(localitatea in care s-a născut şi a crescut administratorul societăţii) si ILEANA (numele soţiei,născuta în Pericei,care se ocupa de obţinerea acestor produse).

Multe persoane sunt reticente când aud de un produs din carne crud uscat, însă trebuie sa ia in considerare si faptul ca orice produs care a fost supus unui procedeu termic (fierbere sau congelare) îşi pierde din proprietăţi (La fel se poate spune si de produsele din lapte sau legume si fructe). Produsele noastre sunt obţinute pe cale naturala, fără să folosim substanţe chimice care sa îmbunătăţească aspectul, volumul sau gustul produselor. consumam astfel produse naturale , pe care organismul nostru le prelucrează şi le asimilează mult mai benefic si mai sănătos pentru noi.
Produsele noastre pot fi consumate ca atare, dar si la prepararea diverselor sortimente de mâncare, puteţi sa folosiţi la platouri, la sandwish-uri, în salate, la supe, la grătar. Ne bucura mult atunci când vine cate un client sa ne mulţumească pentru ceea ce facem, sau vine un client nou, si ne spune ca gustat la un prieten din produsele noastre, ca i-au plăcut foarte mult si ca ar dori să îşi cumpere. Aceasta este garanţia ca obţinem produse tradiţionale de calitate”, ne-a precizat Ileana Cordiş de la Siciliana.
PĂSTRĂV AFUMAT ÎN HÎRZOB DE BRAD

Mihai Palistan, din sat Palanca, comuna Ghimes, Bacau detine Ferma Piscicolă in baza documentului de înregistrare sanitar veterinar pentru unităţile de vânzare directă de produse primare ( peşte) vă invită la déjà renumitul păstrăv prăjit cu mujdei de usturoi. Iar cu atestat de produs tradiţional Păstrăv afumat în hârzob de brad înregistrat în Registrul de atestare a produselor tradiţionale în conformitate cu prevederile Ordinului r. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, foarte căutat și apreciat atât în Bucureşti, dar déjà căutat şi din afară de cunoscătorii gustului rafinat al unui peşte crescut în ape de munte.

PAINE DE CASA  din sat Valea Rece, comuna Lunca de Jos, judeţ Harghita

Molnar Csaba, producător de pâine de casă cu cartofi din Valea Rece a ales să-şi promoveze pâinea într-un mod inedit. „Îi invităm pe oameni să guste mai întâi o felie cu pită şi untură şi apoi să cumpere pâinea noastră de casă, că e iarnă şi aşa descoperim două binefaceri o pâine moştenită de la bunii mei şi gustul ce-l afli o data nu te lasă te cheamă să alegi cei mai bun", a spus domnul Csaba.
De la SC CONDOR DISTRIBUȚIE SRL cu sediul în judeţ  Botoşani vă invităm la:
•    Cârnaţi la topor Domneşti
•    Salam porc DOMNESC
•    Cârnaţi Busuioc Domneşti
•    Tobă Domnească

„Produse tradiţionale pe la care le aducem la târgul de la Agronomie sunt din zonele moldoveneşti pline de istorie şi mese domneşti, a căror tradiţie s-a păstrat din cele mai vechi timpuri, reţetele fiind transmise din generaţie în generaţie. Ingredientele utilizate pentru gust şi aromă sunt numai produse naturale tradiţionale, folosite în proporţii optime pentru obţinerea savorii inconfundabile a preparatelor. Condimentate cu piper, chimen, usturoi şi boia, sărate şi lăsate la maturat într-un ciubăr confecţionat din lemn de esenţă tare, afumate în curent de fum, prin arderea rumeguşului din lemn de fag, produsele tradiţionale sunt lăsate la uscat timp de 14 zile. La realizarea produselor tradiţionale nu sunt folosiţi aditivi si adausuri alimentare„ ne precizează Cătălin Condriuc

DE LA I.I. OANCEA IOAN BOGDAN DIN LOCALITATEA TĂLMACIU, JUDEȚUL SIBIU puteţi cumpăra Cârnaţi de porc cu busuioc, cârnaţi de oaie, pecie Păltiniş, pastramă “Prejba”, muşchiuleţ “Cindrel”, cotlet “Ciobănesc”

LEGUME, FRUCTE DIRECT DE LA PRODUCĂTORI

Oprea Ilie Vasile Ion, din Cândeşti, judeţul Dâmboviţa -  producător de mere v-a obişnuit din toamnă până primăvara târziu să luaţi sănătate de la meri, gutui sau pere,  ceea ce cu drag familia Oprea îngrijeşte în plantaţia de pomi fructiferi.

Adina Purcel din Vizantea-Livezi, Vrancea vă aşteaptă cu prune afumate şi miez de nucă. O sănătate în fiecare zi din aceste fructe.

MURĂTURI ASORTATE ÎN SARAMURĂ –  de la domnul Badea Puiu din comuna Ciolănești, județul Călărași
•    pepenași murați cu frunze de dafin, piper, boabe muștar, sare și apă
•    gogonele, conopidă, morcov, mere

MIERE -  

Radu Constanta din Moara Vlăsiei, sat Căciulaţi, jud. Ilfov – vă aşteaptă cu sortimente de miere din recolta anului 2011. Comercializează aproape toate produsele stupului ( miere de albine poliflora, miere de albine salcam, miere albine tei, miere de albine rapita, polen uscat, polen proaspăt, propolis, lăptişor de matcă, apilarnil, păstura, capacele de ceara, ceara, familii de albine. “În acest sezon rece o linguriţă cu miere e sănătate curată”, vă face invitatia Cristina Radu.

DE LA FAMILIA NISTOR ILIE din comuna Ciolpani, sat izvorani, judeţul Ilfov vă aduce miere, polen, propolis, ceară, lăptișor de matcă, păsturi în păsturi, apilarnil, ceară.

MARAMUREȘUL VĂ INVITĂ LA MASĂ  LA  ACADEMIA DE STIINTE AGRICOLE SI SILVICE

Dintr-o zonă atât de frumoasă, de la pensiunea Ancuţa din Botiza, judeţul Maramureș, vă așteaptă doamna Iulia Corău cu fetele domniei sale să vedeţi portul popular Maramureşean şi să gustaţi produsele tradiţionale: produse maramureşene cu brânyă, sarmale maramureşene cu brânză, ceapă verde și mărar şi o porţie de sarmale maramureşene de post cu ciuperci și păsat. Vă aşteaptă în fiecare sfârşit de săptămână. Și de ce nu, să veniti la noi la Botiza că niciunde nu e iarna ca la noi, şi ce frumuseţi puteţi descoperi.

De asemenea, tot in cadrul atelierului gastronomic, sâmbătă 21 ianuarie şi duminica 22 ianuarie, ca de altfel în fiecare sfârşit de săptămână, Rodica Ţiplea, din Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, va prezenta reţeta “prăjitură cu măr Dumbrava“ la atelierul de creaţie gastronomică şi o va oferi vizitatorilor.
Astfel puteţi degusta şi afla secretul acestei prăjituri "Toate produsele sunt naturale: faina de la o moara din zona, oua de casa, smântână (grâuştour), untura de la porcul de Crăciun si mere nestropite din zona noastră. Se face foarte uşor iar după ce întindem foaia, va dezvălui un mic secret: pentru că merele curăţate si stoarse în care am pus zahăr, vanilie si scorţioară tot mai lasă zeamă, se adaugă un pic de griş si apoi foaia a doua. După gust, putem pune la final zahăr pudră după ce se coace. Mai e un secret din moşi strămoşi să înţepăm foia când o băgăm la cuptor să iasă aburul. Poftă bună", ne-a dezvaluit doamna Tiplea.

Produsele tradiţionale ale doamnei Tiplea sunt Prăjitură de casă Dobrița, Prăjitură de casă Creasta Cocoşului, Prăjitură de casă Valea Neagră, prăjitură asortată Mara, Prăjitură Cosău, Prăjitură cu mere Dumbrava, Prăjitură cu dovleac Dumbrava, Prăjitură cu brânză dulce Dumbravă, Cornuleţe tradiţionale Iza, Covrigei tradiţionale Gutâi.
BRÂZENTURI DE LA BRAN – produse tradiţionale caş de oaie de Bran, caş afumat de Bran, caşcaval de Bran, brânză telemea de Bran, brânză de burduf de Bran, urdă, pastramă de oaie de Bran, cârnaţi de oaie şi viţel de Bran de la Dorin Tășcă din Bran, Braşov.

Asociaţia crescătorilor de Taurine Braşov prin patru producători vă aşteaptă la produse tradiţionale:brânză de burduf de Bran, Telemea DE Bran, caş afumat de Bran, Pastramă de Bran, urdă dulce și sărată de Bran din Simon, jud. Brasov vă așteaptă Cristain Spărghez și Sirnea fam. Poponeci.
O ȚUICĂ de Morărești vă oferă SC AGROFOREST INTERNAȚIONAL COMPANY SRL din prune cu o concentraţie de alcool de 35%.

În compoziţia produselor tradiţionale sunt utilizate doar condimente. In cele ce urmează puteţi citi câteva dintre proprietăţile usturoiului, unul dintre cele mai folosite condimente la prepararea acestor produse.

PROPRIETĂŢILE USTUROIULUI – BENEFICIILE SI REMEDII ALE USTUROIULUI – CE TREBUIE ŞTIUT DESPRE USTUROI (SURSA WWW.CODROSU.RO) ŞI ÎN TÂRG VI-L RECOMANDĂ TOŢI PRODUCĂTORII

Usturoiul (Allium sativum) a fost cultivat din vremuri străvechi, romanii îl cultivau pe suprafete intinse, fiind consumat de populatia saraca si fiind un aliment de baza pentru soldaţii romani, care credeau ca acesta le sporea puterile si curajul in lupta. Se spune ca si cei care construiau piramidele pe vremea faraonilor din Egipt, consumau foarte mult usturoi pentru a putea avea puterile necesare muncii grele la care erau supuşi. Usturoiul este o planta cu o foarte mare valoare alimentara, cu un gust picant si o aroma inconfundabila. Denumirea de usturoi vine de la faptul ca mestecarea lui iti provoaca o usturime pe limba, iar bulbii sunt numiti „catei” de usturoi pentru ca iti dau senzatia ca iti musca limba. Usturoiul are in compozitie ulei eteric ce contine compusi pe baza de sulf. Usturoiul are si un continut ridicat de glucide (20-25%), protide (6-7%), lipide (0,6%), vitamine din complexul B, precum si de vitamine C si E, fosfor, calciu, potasiu, sodiu, mangan, cupru, sulf, fier, arsenic, siliciu, iod si zinc.

Valoarea nutritiva a usturoiului il face sa fie introdus in retele culinare ale tuturor popoarelor, fiind utilizat la prepararea, condimentarea sau aromatizarea unui mare numar de preparate culinare, de la carnati, salamuri, fripturi si pana la supe si salate.

In prezent culturile de usturoi sunt foarte ridicate, ajungand anul la aproximativ 400.000 hectare de usturoi. Pe primul loc la productie se afla Spania cu aproximativ jumatate din cantitatea cultivata de usturoi pe an, Romania producand anual aproximativ 70.000 tone usturoi.Din vremuri stravechi se cunosc beneficiile usturoiului, fiind considerat un medicament minune, un aliment-medicament, datorita proprietatilor sale nutritive si curative, demonstrate de-a lungul mileniilor. Inca din antichitate, a fost utilizat pentru prevenirea si tratarea multor boli. Substantele continute de usturoi distrug unii agenti patogeni, cum ar fi cei care produc febra tifoida, difteria, holera etc.

Usturoiul este consumat pentru a preveni gripa, fiind considerat un excelent tonifiant si stimulent al producţiei de anticorpi. Sunt recunoscute si efectele benefice asupra hipertensivilor, in industria farmaceutica usturoiul fiind folosit la fabricarea medicamentelor care scad tensiunea arteriala prin încetinirea pulsului. Usturoiul este un bun homeopatic, fiind folosit cu succes in ameliorarea problemelor digestive si ale bronsitei cronice. Se spune ca scade riscul de dezvoltare a cancerului gastric la cei care mananca frecvent usturoi.

Prin consumarea uzuala de usturoi se ajuta la o mai buna digerare a alimentelor si se fluidizează circulaţia sanguina. Usturoiul este eficient in combaterea unor bacterii sau ciuperci ale tractului digestiv, avand şi proprietati antiseptice intestinale si pulmonare. Usturoiul este utilizat cu succes in cazul litiazei urinare, tulburarilor circulatorii. O alta calitate a usturoiului este acela ca ajuta la cresterea poftei de mancare, pentru cei care se lovesc de aceasta problema. Usturoiul poate fi consumat direct, simplu, fara nici un fel de prepare, sub forma de mujdei, dar si sub forma de siropuri, sucuri si diverse tincturi. Pentru a mentinerea unei stari de sanatate buna, este recomandat consumul zilnic a 1-2 “catei” dimineata, pe stomacul gol. Pentru uz extern, usturoiul se foloseste la vindecarea ranile, este septic si calmeaza durerile. Este indicat in tratamentul negilor, bataturilor, scabiei, plagilor, ulcerelor, dar si pentru vindecarea infectiilor si inflamatiilor provocate de înţepăturilor si muşcăturilor de insecte, ajuta si la resorbirea chisturilor, cheagurilor de sânge si ciupercilor de pe talpa piciorului.

Detalii despre toate produsele pe care le găsiţi la „Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti", pe site-ul www.media-link-business.ro şi www.1business.ro

Vă aşteptăm!
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare