MEDIA LINK BUSINESS

Invitaţie la Târgul de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti. A 78-a ediţie a târgului de la Agronomie începe din 14 ianuarie – prima zi a Anul Nou pe stil vechi (după calendarul Iulian)- şi se încheie pe 15 ianuarie, reluându-şi parcursul săptămânal cu care v-a obişnuit

O ediţie specială: “Eminescu şi bucatele vremii”

Puică umplută, sarmale moldovesnesti, poale în brău, alvenci, prajitura„ pâinea episcopului” şi prăjitura “domino” ca în vremea lui EMINESCU

Îmi face o deosebită plăcere să vă invit la prima ediţie din anul 2012 a “Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”, obţinute în ferme şi gospodării ţărăneşti într-o nouă abordare „zestrea naţională din vremuri care ne spun cine sunt strămoşii noştri”. Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şiseşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 14 – 15 ianuarie 2012(sâmbătă-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!

După frumoasa tradiţie a Crăciunului, vă dorim ca începutul noului An, 2012 să vă aducă sănătate şi credem că bucatele pe care le-aţi oferit celor ce au trecut pragul gospodăriei au amintit de cozonacii aburinzi ai bunicii, de porcul ce îl creşteau în gospodărie pentru această perioadă a anului, punând la borcane carne în untură şi scoteau un vin rece din beci cu murături asortate. Toate acestea si multe amintiri din ceea ce suntem prin strămoşii noştri se vor deschide ca o carte în fiecare sâmbătă şi duminica în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Am numit această ediţie “Eminescu şi bucatele vremii”, un Eminescu nemuritor pe care încercăm să-l plasăm în lumea mâncărurilor şi a gastronomiei secolului XIX. „Dorim să aducem acest proiect în atenţia bucureştenilor prin întâlnirea cu vechii conducători ai ţării noastre. Pentru că, din vremuri de demult se ştie că masa era sfântă, e vremea întâlnirii cu istoria şi bucatele vremii. Prima ediţie a Târgului din 2012 debutează în această perioadă, 15 ianuarie, care marchează pentru orice român aniversarea poetului nepereche – Eminescu. Vom încerca sa aducem de peste 200 de ani ceva din întâmplările şi scrierile vremii, pe unde Eminescu a mâncat, a trăit. Consider ca doar cunoscându-ne trecutul vom putea păstra prezentul”, ne-a precizat Eliza-Maria Cosma, managerul de proiect.

Din scrierea Simonei Lazar de la Jurnalul naţional aflăm o perioadă a adolescenţei când a călătorit in 1866 la Blaj, la şaisprezece ani „Anul 1866, vara, când Eminescu decide să ajungă pentru un scurt popas (de şcolar, zice Călinescu) la Blaj, smulgându-se din acribia cernăuţeană a lui Aaron Pumnul. Eminescu, adolescentul, fără prea mulţi arginţi în buzunar, aşteaptă – aşa cum i se va întâmpla adesea în viaţă – să-i vină nişte bani de undeva, ca să poată pleca mai departe; de data aceasta suma cerută urmând să-i fie trimisă de căminarul Eminovici, taică-su. Şi-l mai văd cu ochii minţii pe Eminescu bătând străzile cu piciorul, în căutarea urmelor lui Avram Iancu, ajungând pe Câmpia Libertăţii şi punând urechea la pământ, ca să audă paşii mulţimii care se strânge. Şi mi-l mai imaginez în lungile-i discuţii cu şcolarii vremii, care-l admirau pentru erudiţia ce începea să se arate deja, dar mai ales îl admirau pentru aura lui de tânăr poet publicat în "Familia" lui Iosif Vulcan.

Mă întreb însă şi ce va fi mâncat în zilele acelea Eminescu, la Blaj. Se făcea pe atunci, mai rar se face azi, o supă de mei – pe care strămoşii blăjenilor, dacii şi apoi daco-romanii, obişnuiau să-l cultive, făcând din el şi terciuri, şi un fel de pită, dar şi această supă în care gospodinele de azi pun, pe lângă rădăcinoase, ceapă şi boia, meiul cel din numele mâncării şi-o lingură de chimen (deh, influenţă austro-ungară!). Mi-l mai imaginez mâncând carne de gâscă sau de pui cu sos dulce şi-apoi dând iama în prăjiturelele făcute de măicuţa vrednică a vreunui coleg, căci tare se mai pricep ardelencele (blăjencele, mai abitir!) până-n ziua de azi să gătească scofeturi "ca la Vieana", "dominouri" şi "capricii", "pâinea episcopului" şi "porlos" cu miere şi alte câte şi mai câte, despre care însă "Eminescul" nu ne-a lăsat nici un semn scris.”

• Păjitura “pâinea episcopului” pe care o mânca Eminescu, realizată de cei din Săuceni, jud. Botoşani. Surprize dulci cu poezii de neuitat ale poetului puteţi alege de la doamna Gabriela Mateiuc, o prajitura aspectuasa şi gustoasa “prajitura domino”

Am încercat să aflăm ce se mai găseşte prin locurile menţionate de Călinescu din vremea şcolarului Eminescu şi am descoperit reţeta „pâinea episcopului”, o veţi putea cumpăra de la cei din judeţul de naştere a poetului, din Botoşani.
Reţeta- Pâinea episcopului:

Ingrediente:
5 oua ,zahar,faina, stafide, migdale ,coaja lamaie,unt

Mod de preparare:

Se cantaresc 5 oua si apoi se bat cu zahar egal la greutate cu ouale. Se adauga tot atata faina incetul cu incetul, stafide amestecate cu migdale curatate si taiate fin si putina coaja rasa de lamaie. Se unge o forma dreptunghiulara cu unt, se presara faina, se toarna compozitia, se pun cateva migdale taiate deasupra si se coace cam o ora la foc potrivit.

“Cred că nu e român care să nu fi auzit sau să nu fi citit că iluştrii noştri scriitori Eminescu şi Creangă obişnuiau să petreacă ore lungi de dialog dinaintea unui pahar de vin de Cotnari, la Bolta Rece sau la Hanul Trei Sarmale. Cele două celebre restaurante ale Iaşiului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea erau locul de întâlnire al intelectualităţii moldovene. Bolta Rece fusese consacrată de „junimişti”, în vreme ce la Hanul Trei Sarmale poposea mai ales profesorimea oraşului înălţat, ca şi Roma, pe şapte coline. Eminescu şi Creangă se aşezau la o masă retrasă, unde, după cele trei sarmale „din partea casei” – că de aici vine şi numele stabilimentului – se ospătau din bucatele moldoveneşti.

Veneau la rând, mai mult pe gustul pântecosului Creangă decât pe cel al lui „bădiţa Mihai”: pârjoale lunguieţe şi tăvălite în pesmeturi înainte de a fi prăjite, puicane umplute, boboci de raţă „lăcuiţi” în sosuri dulci ori o piftie de cocoş, dar şi o mâncare de mărar şi pătrunjel ori o fasolică fiartă-n ulcică, toate urmate de alivenci şi poale-n brâu ca-n casa răzăşească, ori de „corăbiele” după reţetă grecească. C-a fost aşa ori altminteri, e greu de aflat exact ce mânca Eminescu. Nici un paparazzo nu l-a pândit, la Bolta Rece ori la Trei Sarmale. Însă la un sfert de veac după moartea poetului, Octav Minar a realizat primul documentar despre viaţa lui, prietenia cu Creangă şi pătimaşa iubire pentru Veronica Micle. În acea rară peliculă din 1914, aflată la Arhiva Naţională de Filme, vedem cum trebuie să fi arătat cele două localuri ieşene în epoca în care le călca pragul Eminescu.

Şi pentru că astăzi sunt exact 162 de ani de la naşterea poetului-nepereche, să pregătim împreună o… „puicană umplută”, gătită ca-n vremea lui. Se alege o găină tânără, crescută în ogradă, se curăţă după tipic şi se spală. Separat, se pregăteşte un pilaf: se rumenesc în unt măruntaiele păsării, adăugându-se ciuperci tăiate felii şi un fir de ceapă verde, după care se pune orezul şi apa – două căni şi jumătate de lichid la cana de orez – şi se fierbe la foc mic. Se umple găina cu acest pilaf, se coase, se unge cu unt şi se dă la cuptor. Din când în când, se scoate şi se unge, cu pana, cu zeama care curge din ea. E gata când a prins crustă.Vă doresc să aveţi o masă îmbelşugată!” (Simona Lazar)

• Familia Vasile din comuna Scarisoara,Olt va asteapta cu fasolica fiarta-n ulcica si pusa in paine de test

Ne spune mama Floarea ca gustul fasolii fierte in vas de lut nu se potriveste deloc cu cel fiert in oala de mancare, iar in scobitura painii făcute la test fiertura prinde alt gust cu ceapa rosie sau alba sau un ardei iute. Iata o invitatie la gust autentic de tara, numai aici in parcul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice.

Evenimente istorice - cum era masa si gastronomia în zi de post, de dulce la înaintaţii noştri, o redescoperire a trecutului cu dumneavoastră, dragi consumatori. Vom merge in Moldova lui Dimitrie Cantemir şi al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Vom poposi în Ţara Românească cu Sfântul Voievod Neagoe Basarab şi vom cinsti memoria martirică a nemului Brâncovesc şi nu numai”, a precizat Eliza-Maria Cosma, manager de proiect.

• Ştiaţi ca ……. exista comuna Mihai Eminescu în judeţul Botoşani, Moldova, România, cu reşedinţa în satul Ipoteşti., primar Dumitru Verginel Gireadă

Istoric

Comuna este aşezată în partea de vest a judeţului şi s-a constituit, în actuala întindere teritorială şi componenţă, în anul 1968.

Descoperirile arheologice au scos la iveală urme de aşezări omeneşti încă din perioada neolitică (6000-2500 î.e.n.) în zona numită Medelean din vecinătatea satului Cucorăni. Locuirea geto-dacică pe teritoriul comunei este substanţial reprezentată, fapt dovedit prin complexul fortificat de cetǎţi traco-getice de la Stânceşti, întins pe aproximativ 50 ha. Mărturii ale existenţei unei înfloritoare vieţi economice a dacilor liberi sunt aşezările de tip carpic (sec.II-III e.n.) descoperite la Medelean-Cucorani, precum şi la Stânceşti şi Ipoteşti. Satul Ipoteşti este atestat la 15 iunie 1616, Cucorăni este menţionat în documente în septembrie 1538.

Date istorice privind popularea comunei Mihai Eminescu

Articol scris de: Niculai Maluş http://www.luceafarul.info/date-istorice-privind-popularea-comunei-mihai-eminescu
CASA MEMORIALĂ SI MUZEUL MIHAI EMINESCU (Ipoteşti(centrul de comună Mihai Eminescu))

“ Ne bucuram sa vedem ca cel pe care noi, aici, il slujim cu deosebita daruinta va fi prezent, daca pot spune asa, al editiei I 2012 a targului din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Bucureşti.

Ne onoreaza invitatia dumneavoastra si ne bucura faptul ca si in acest domeniu, cel culinar sa spun asa, Eminescu isi poate gasi locul, cunoscut fiind faptul ca iubea nespus de mult placintele poale-n briu si sarmalele( moldovenesti).

Sa aveti succes si sa ne bucuram cu totii de traditiile vremilor ce au trecut si "ce au sa vina". Zaharescu Gianina, Sef serviciu muzeografie, Memorial Ipotesti - Centrul National de Studii "Mihai Eminescu"

Gasim in acest ansamblu: Casa memoriala a familiei Eminovici - Biserica familiei- cumparata de mama lui Mihai Eminescu. In cimitirul bisericii sunt mormintele a patru din membri familiei.Biserica noua- cu hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, construita in perioada interbelica la initiativa lui Nicolae Iorga si Cezar Petrescu. Muzeul Mihai Eminescu Casa Papadopol In curte, un salcam urias ne aminteste ca suntem intr-un loc deosebit! Aici se organizeaza periodic tabere de creatie, simpozioane, cursuri de vara. Lacul lui Eminescu, lacul cu nuferi, se afla in padurea Baisa la patru kilometri de Ipotesti. Este deschis vizitarii si are o cararuie de acces amenajata cu dale de piatra. Detalii despre Memorial se afla la Eminescu Ipotesti. Poate fi vizitat zilnic intre orele 9-17.
Memorialul Ipotesti – Centrul National de Studii ,,Mihai Eminescu”

Memorialul Ipotesti – Centrul National de Studii ,,Mihai Eminescu” este o institutie de cultura înfiintata prin hotarâre guvernamentala în anul 1992. Activitatea institutiei se desfasoara pe mai multe planuri: - cercetare a operei eminesciene si a poeziei românesti si critica literara – fondul de carte si fondul documentar al Bibliotecii Nationale de Poezie ,,Mihai Eminescu”; - muzeografie – vizitarea obiectivelor muzeale: Casa memoriala ,,Mihai Eminescu”, Bisericuta familiei Eminovici, Biserica satului Ipotesti – construita în memoria poetului Mihai Eminescu, Casa taraneasca de epoca (Casa Papadopol), Muzeul tematic ,,Mihai Eminescu”; valorificarea patrimoniului prin expozitii temporare si permanente; cercetare muzeografica. - turism cultural – pensiunea ,,Floarea albastra”, de 2 stele, cu 4 de locuri de cazare la etajul Muzeului si 56 de locuri în cele 7 case de vacanta amplasate în livada. 

• Biblioteca Nationala de Poezie ,,Mihai Eminescu” a fost inaugurata în anul 2000, anul Mihai Eminescu. Are peste 25.000 de volume – poezie româneasca si straina si manuscrisele eminesciene în xero-copii si foto-copii. Originalele sunt la Bucuresti, la Biblioteca Academiei Române. În interiorul Bibliotecii se afla sala de lectura ,,Constantin Noica” si amfiteatrul ,,Laurentiu Ulici”, cu 160 de locuri si cu echipament tehnic modern, pentru organizarea diverselor manifestari culturale. 
• Casa memoriala ,,Mihai Eminescu” este refacuta de 2 ori, în 1934 -1936 si apoi în 1976-1979. A doua reconstructie s-a facut pe fundatia casei vechi, a copilariei poetului, casa ce s-a prabusit , fiind foarte degradata, în 1924. Actuala casa este întocmai cum era cea a copilariei: la fel de mare, în acelasi stil de constructie si cu aceleasi camere: salon, camera parintilor – amenajata acum drept birou de lucru si camera fetelor. Se mai pastreaza din obiectele de la familie si caseta de machiaj a poetului, din vremea când facea turnee prin tara cu trupele de teatru. Casa originala era prevazuta cu o anexa, situata pe zona actualului amfiteatru, constructie în care se aflau înca trei camere: camera baietilor, bucataria, biroul tatalui. Curtea casei era pâna dincolo de actualul amfiteatru si includea bisericuta catunului Ipotesti si acareturile necesare oricarei gospodarii de la tara: grajduri, cotete, hambare. Atunci erau în Ipotesti 18 – 20 de case, iar tatal cumparase aici, în 1847, o mosie de 420 de hectare, care tinea din Dealul Crucii pâna la Manastirea Agafton - pe drumul catre Suceava, incluzând padurea si lacul descrise de Eminescu în poeziile sale. Casa si mosia au fost vândute chiar de cstre tatal poetului, în 1878, din cauza datoriilor. Tatal ramâne la Ipotesti, pâna la moarte, ca arendas pe fosta-i mosie. În lateralele casei sunt doi salcâmi din vremea copilariei poetului, iar în stânga casei se afla un monument din bronz, inspirat din poemul ,,Luceafarul”.
• Bisericuta familiei Eminovici – dateaza de dinainte de 1800 si a fost cumparata de mama poetului în 1847,,cu 250 de galbeni’’ . Se pastreaza vechile icoane, cristelnita în care a fost botezat Eminescu - adusa din Botosani de la biserica Uspenia – locul botezului si vesmintele preotului ce l-a botezat. Se mai tin aici slujbe de 4 ori pe an: la 15 ianuarie, 15 iunie, Înaltarea Domnului si la hram, pe 8 noiembrie, de Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil. Biserica satului Ipotesti – a fost construita în memoria poetului Mihai Eminescu, ianugurata în anul 1939 – la 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, fiind singura biserica din lume construita cu bani publici în memoria unui poet. Cei care au avut initiativa strângerii acestor fonduri au fost istoricul Nicolae Iorga si scriitorul Cezar Petrescu. Pictura interioara, realizata de Petru Remus Troteanu, absolvent al Academiei de Bele-Arte din Bucuresti si Paris, este unica în lume. Sfintii au capetele înconjurate de aure neagre, în semn de doliu pentru moartea prematura a marelui poet. Pe peretele dintre pronaos si naos sunt pictati simbolic, 2 regi – unul vremelnic, domn al tarii la acea vreme – regele Carol al II-lea si unul etern în constiinta iubitorilor de cultura: Mihai Eminescu,,rege al poeziei”, în marime naturala, avea aproximativ 1,70 m. Biserica este în stil moldovenesc, fiind înconjurata la exterior, sub streasina, de o friza în care se repeta trei însemne heraldice – stema judetului Botosani – coasa (importanta judetului ca zona cerealiera), stema Moldovei – capul de bour si stema regatului.Friza a fost acoperita în perioada comunista cu ipsos rosu – pentru ca deranja prezenta stemei regatului, si mai târziu curatata. În fata bisericii se afla un brad argintiu, plantat în 15 iunie 1939 de Nicolae Iorga. În biserica se fac toate slujbele, alta biserica nu exista acum în sat. 
  4. Mormintele familiei se afla în spatele celor doua biserici: fratii poetului Nicolae – avocat, mort la 42 de ani, de tuberculoza si Iorgu – ofiter, rapus de acceasi boala, la 29 de ani. Se odihnesc aici si mama poetului, Raluca, moarta în 15 august 1876 - în dreptul mormântului ei se afla teiul plantat atunci de Eminescu si Gheorghe Eminovici – tatal poetului, mort în 8 ianuarie 1884. Din 1939 s-a mutat aici si cimitirul satului.
• Casa parineasca de epoca (Casa Papadopol) este casa donata de Maria Papadopol, ultima proprietara a mosiei Ipotesti statului român, împreuna cu aproape 3 hectare de pamânt. Dateaza de la aproximativ 1900. Acum este muzeu etnografic.
• Muzeul ,,Mihai Eminescu”, este amenajat într-o constructie din anul 1989 si a fost inaugurat în 15 iunie 2000, prezentânt simbolic momentele importante din viata si opera lui Mihai Eminescu. La etaj se afla locuri de cazare, iar la demisol: sala de expozitii ,,Horia Bernea” si sala de mese – pentru 80 de persoane. 
• .Spatiile de cazare – Pensiunea ,,Floarea albastra” cu 60 de locuri sursa: Ana Florescu – muzeograf , Memorialul ipotesti

ROMÂNIA - Botoşani, com. Mihai Eminescu, sat Ipoteşti
717253 | Tel: 004 0231517602; tel./fax: 004 0231517404
e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza | www.eminescuipotesti.ro

PROGRAM DE VIZITARE 15 mai - 15 septembrie: 9-17 (luni-duminică) |16 septembrie - 14 mai: 8-16 (luni-duminică)
Lumea lui Eminescu la restaurantul Casa Bolta rece, Iaşi
www.casaboltarece.ro

“Vă aşteptăm în lumea ieşeană aici unde o să puteţi să intraţi în istoria unui loc unde înintaşi noştrii au servit bucate ce astazi le facem după reţete ce au trecut în al 3-lea secol. Multe personalităţi ne-au trecut pragul şi pentru că-l sărbătorim pe Eminescu vă invităm aici la Bolta Rece unde Ion Creangă şi Eminescu într-o încăpere restrînsă, schimbau idei fără sfârşit. Ca să ne ştiţi vă invitam la cele 2 cărţi de suflet Bolta rece, monografie, 1786-2010 autori Adrian Pricop si Constantin Botez şi 200 de reţete cercate de bucătărie românească şi alte trebi gospodăreşti scrisă de M. Kogălniceanu şi C. Negruzzi. Urăm mult succes târgului din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi in anul 2012” ne spune domnul Valentin Mihai administratorul restaurantului “BOLTA RECE” din Iaşi

Istoric a restaurantului sursa www.casaboltarece.ro

Aparitia locantei

Numele Bolta Rece a devenit un simbol si un loc de referinta pentru orice iesean, indiferent de etate si profesie si chiar de faptul ca omagiaza sau nu memoria lui Bachus.

Localul se gaseste pe marginea sud-estica a renumitului deal al Copoului, pe strada care nu intamplator se numeste Rece, intrucat aici se cunosc din vechime intinse si ramificate pivnite care se intretaie intre ele si mai mult, unele se afla pe nivele mai adanci sau mai putin adanci, ca niste adevarate etaje subterane...

Prima mentiune documentara cunoscuta privind cladirea si locul care va deveni vestita locanta a Iasilor "Bolta Rece" dateaza din 17 ianuarie 1786.

Ospetia a fost construita in stil specific moldovenesc, ca o casa taraneasca, cu prispa. Deasupra solului, in jurul unei mari bucatarii si al unui cuptor, exista un salon unde erau serviti un numar mare de meseni; in subsol au fost zidite, in piatra, hrube cu firide, de unde lumina opaitelor se rasfrangea asupra vaselor de stejar care adaposteau licoarea de Cotnari, de Bucium, de Uricani si din alte podgorii.

Anii de inaltare. Familia Amira

Din 1864, Avram Amira, autentic negustor, venit in Iasi in 1830, a preluat prin inchiriere localul Bolta Rece. Cu timpul, la experienta batranului comerciant se va adauga avantul si zelul nepotilor sai Panciu si Simion. Cei doi, preluand destinele firmei, au contribuit substantial la celebritatea Boltii.

"Universitas vinorum"

Dar Bolta Rece este cunoscuta nu numai ca o simpla casa de ospetie, ea traieste totodata in istoria orasului prin "legaturile" cu multi dintre membrii Societatii "Junimea", care aici incheiau o parte dintre agapele lor, ce incepeau in localuri mai fastuoase. 

De aceea, nu intamplator, localul va fi cunoscut si sub denumirea ilustrativa de Universitas Vinorum, deci "Universitatea vinurilor", numire care ne ingaduie sa adaugam Conventus egregiorum virorum Iassiensium (Adunarea barbatilor straluciti ai Iasilor).

In atmosfera nimbata de intelectualism si prietenie, aici au facut iscusita zabava, dezbatand chestiuni de cultura, in general, si literatura in special, multi junimisti. La Universitas Vinorum de la Bolta Rece unele personalitati din cercul Junimistilor, care lansasera deviza "mancarea-i fudulie, bautura temelie", nu de putine ori au fost vazuti la "un sfat de vorba".

De numele Boltei Reci se leaga si multe intalniri dintre Ion Creanga si Mihai Eminescu, care, intr-o incapere mai retrasa, schimbau idei fara sfarsit, unul urmarindu-l si admirandu-l pe celalalt cu adevarate sentimente fratesti. 

Insusi Eminescu marturisea intr-o scrisoare Veronicai Micle: "Ar trebui sa ma crezi un ingrat, daca n-as recunoaste ca la Junimea n-am avut cu nimeni nici un raport sufletesc. L-am avut, dar tarziu, cand a venit, adus de mine, Creanga, pe care-l intalnisem la Bolta Rece intr-o seara".

Academia ieseana de umor si inteligenta

La Bolta Rece, "Academia ieseana de umor si inteligenta", unii membrii ai societatii Junimea "au purces cele mai generoase si mai nobile intamplari, avand toate un caracter de creatiune spontana si originala".
 
La unele intalniri se citeau scrisori primite de unii membri, scrisori care uneori interesau si incalzeau inimile, era o formula de informare cu stirile din tara si strainatate.

Membrii Societatii Junimea: Maiorescu, Negruzzi, Eminescu, Bodnarescu, Panu, Vargolici, Naum, Culianu, Xenopol, Slavici, Pogor, celebrii actori Rossini, Mounet-Sully, Coquelin cadet, regizolul Borelli, scenograful Delmary, arhitectii Fellner, Cosnitz, Hellmer si Granet, constructorii Teatrului National, renumiti actori romani, Matei Millo, Luchian, Pechea-Alexandrescu, State Dragomir, Grigore Manolescu, Petre Liciu si altii, toti au poposit la Bolta Rece, local al prieteniei si povestirii.

Bolta Rece rediviva

Dupa ce in anul 1902 proprietarii au fost nevoiti sa renunte la vechile locatii din cauza pretentiilor exagerate ale proprietarilor localului, in anul 1966, vechea firma Bolta Rece va reinvia in cunoscutul ei sediu de pe strada Rece.

Localul repezinta o fateta originala si specifica a Iasului, ducand mai departe, cum afirma Victor Eftimiu, "o amintire a vremurilor de alta data".

Astazi, printr-o fericita imprejurare, se privesc zilnic de peste drum cele doua cladiri vecine. Fata in fata stau cu usile lor primitoare, deschise: Vila Sonet "Mihai Codreanu" si Bolta Rece.

Sub arcadele Boltei Reci au avut loc multe intalniri. Aici vin des studenti care cauta sa-si imagineze atatea umbre ce-au coborat si urcat scarile ospetiei. Nu intamplator Primul festival de poazie Mihai Eminescu, din octombrie 1968, s-a incheiat in ambianta de aici. 
A fost un adevarat omagiu adus inaintasilor boltangii. S-au auzit atunci glasurile lui Victor Eftimiu, Zaharia Stancu, Stefan Augustin Doinas, Dumitru Radu Popescu, George Lesnea, Constantin Ciopraga, Alexandru Husar si multi altii.

E bine ca drumetul sau vizitatorul ce va trece prin aceste locuri care jaloneaza drumul creatiei si al izbanzilor inaintasilor nostri, sa tina seama de indemnul poetului de a face putina zabava si la Casa Bolta Rece. Aceste fragmente au fost spicuite din cartea "Bolta Rece micromonografie 1789-2002" scrisa de Adrian Pricop si Constantin Botez, ce poate fi achizitionata in magazinul virtual.

REMEMBER EMINESCU cu elevii LICEUL TEORETIC CU CLASELE I-XII TRAIAN LALESCU, Brăneşti, judeţul Ilfov vă invităm în lumea eminesceană sâmbătă 14 ianuarie 2012

Sunt români care sărbătoresc Anul Nou după calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet şi de pe Valea Ruscovei şi a Vişeului sărbătoresc Anul Nou, Crăciunul Mic după calendarul vechi şi ne alăturăm cu urări de bine şi sănătate

“Vă anunţăm câteva din proiectele anului 2012 la care vă invităm: vom organiza din primăvara cursuri tematice pe ateliere de creaţii artistice, dar şi pe îndeletniciri vechi ce încă se păstrează în vatra satelor româneşti. Vă vom invita să cunoaştem gospodăria fiecărui producător de la hrana animalului până la cea ce punem noi pe masă, o întâlnire ce vă va da şi mai mare încredere în produsele ce le consumaţi având parteneri autorităţile încercând să descoperim diferenţele produselor din etichete.

Vom celebra evenimentele satului, datini ce se păstrează în mediul rural şi vom poposi şi în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice să ne bucurăm împreună de obiceiul popular şi cântecul locului. Vom avea oaspeţi de seamă din mediului rural, cântăreţi, ansambluri folclorice, dar mai ales oaspeţi din muzeele locului, păstrătoarele ale locului şi ale identităţii naţionale. Muzeul Naţional al Agriculturii, din Slobozia vă invită să vizitaţi, până în septembrie 2012 expoziţia-eseu „ÎN TACERE LA MUZEU”. SLOBOZIA – Sediul Muzeului National al Agriculturi” informatii pe www.muzeulagriculturii.ro

Rămânem în lumea preparării porcului - „carnea care e belşugul casei, cum zic ţăranii„

Pentru cei care nu au trecut încă în anul nou, produsele specifice ar fi: caltaboşi, tobă, chişcă, jumări, carne în untură la borcan, şunci fierte, coapte, slănini afumate, în saramură, fierte, cu boia, şorici şi câte şi mai câte sortimente de cârnaţi din judeţele: Maramureş, Sibiu, Sălaj, Galaţi, Braşov.

Tratamente naturiste

Doamna Irina Stanca-Mustea, absolventă a Facultăţii de Biologie din Bucureşti, specializată în studiul plantelor medicinale şi a tratamentelor fitoterapeutice este prezentă din nou la Târg pentru a ne împărtăşi din experienţa sa - peste doua decenii de proiecte de colaborare cu institute şi cabinete renumite în domeniul tratamentelor alternative: Institutul National de Homeopatie şi Acupunctura, Institutul Cantacuzino, Institutul de Cercetare Fundulea, Cabinetul de Acupunctura şi Homeopatie Dr. Ionescu, Bucureşti, Cozac Plant.

Începând din 1996 a devenit producător de plante medicinale biologice. Pe lângă o experienţă îndelungata în practicarea fitoterapiei, are cunoştinţe aprofundate de sistematică, ecologie, agronomie şi medicină. Scopul principal al activităţii sale este obţinerea de plante medicinale din zone ecologice, pe care le transformă în ceaiuri terapeutice, necesare în tratarea diferitelor afecţiuni.

“Unul dintre cele mai importante aspecte în practicarea fitoterapiei este adunarea şi uscarea plantelor medicinale în condiţii optime. Pentru mine acest lucru presupune identificarea unor zone ecologice, nepoluate, izolate, la o depărtare de 20-40 km de orice activitate urbană. În ultimii ani, câteva areale din Judeţele Cluj şi Vâlcea au constituit principalele surse de plante medicinale din flora spontană. Perioada de recoltare se întinde din Aprilie până în Noiembrie, în funcţie de condiţiile specifice fiecărei plante. După ce au fost recoltate individual, plantele sunt uscate întregi şi apoi depozitate în saci de pânză sau hârtie. În felul acesta se asigura menţinerea perfectă a tuturor principiilor active şi prin urmare, o eficienţa de 100% a plantelor folosite în tratamente. Înainte de a fi vândute, plantele sunt mărunţite manual, cântărite şi amestecate în cantităţi atent evaluate, pentru o eficienţă maximă. De aceea, toate produsele prezentate mai jos dar şi tratamentele personalizate sunt valabile doar la comanda.” a precizat doamna Irina Stanca-Mustea.

„Despre ceaiurile mele”, spune doamna Stanca-Mustea - “Nu trebuie să tratăm doar bolile, ci pacienţii.” Cum fiecare om este diferit în istoria sa medicală, tratamentele alternative personalizate pun accentul pe pacient, pe o abordare holistica a afecţiunilor sale. Astfel, ceaiuri, amestecuri, creme sau uleiuri sunt îmbinate într-o reţetă de tratament unică, care corespunde nevoilor bolnavilor şi nu interacţionează negativ cu nici unul din tratamentele adiacente. Tratamentele naturiste personalizate pot fi făcute la comandă, după o discuţie detaliată cu pacientul/pacienta, pentru a avea o idee cat mai clară despre istoria medicala a acestuia/acesteia.

Lista cu ceaiuri pentru tratarea diferitelor afecţiuni:
- ceai amestec hepatic;
- ceai amestec digestiv (gastric);
- ceai anticolitic;
- ceai sedativ;
- ceai relaxant;
- ceai recomandat în diabet zaharat;
- ceai depurativ;
- ceai indicat în cura de slăbire;
- ceai recomandat în colesterol mărit;
- ceai recomandat în hipertensiunea arterială;
- ceai recomandat in afectiuni cardiace;
- ceai indicat pentru eliminarea nisipului de la rinichi, vezică şi a calculi lor renali;
- ceai recomandat în afecţiuni ale bilei (dischinezie biliară);
- ceai recomandat în afecţiuni oculare;
- ceai recomandat in micoze bucale;
- ceai recomandat în afecţiuni ale venelor;
- ceai antihemoroidal
- tratament intern,
- tratament extern;
- ceai recomandat în tuse, răceală (pectoral);
- ceai recomandat în gripă, guturai;
- ceai recomandat în tulburări de menopauză;
- ceai recomandat in afectiunile prostatei;
- ceai recomandat în constipaţie;

Plante simple (de vânzare ):- sunătoare;- coada şoricelului; - pufuliţă cu flori mici;-cimbru de cultură;- turiţa mare; - coada calului;- răchitan ;- roiniţă ;-salvie.

Alifii :- alifie de gălbenele ;- alifie de răşină

Carne de peşte bună pentru slăbit şi memorie

De peste 70 de ediţii, doi gospodari din satul Ciugheş, comuna Palanca, îşi prezintă, la târgul de la ASAS reţete propriile din păstrăv: Pe lângă cel prăjit, cu mămăliguţă, cu mujdei cu leuştean pe care îl puteţi încerca şi în acest sfârşit de săptămână, „am pregătit sărmăluţe în foi de vită de vie cu păstrăv, e o reţetă transilvăneană, am moştenit-o de la soacra mea, strămoşii noştri prindeau păstrăvul pe pâraie şi noi am crescut cu acest aliment sănătos ei îl condimentau şi îl afumau. Reţeta noastră e veche păstrată din moşi, strămoşi. Pe lângă păstrăv afumat la cetină de brad la care noi folosim sare, piper, foi de dafin şi multe alte mirodenii - aici e tot secretul. Se face un baiţ din toate acestea şi se ţine păstrăvul să-şi tragă aromă 12 ore, iar apoi este băgat în afumătoare” ne precizează Ionela Paliştan din Palanca, Bacău. O să avem şi pateu de păstrăv, marinată, zacuscă şi " pâine cu cartof, specifică pentru zona noastră, s-a cumpărat mai mult decât ne-am aşteptat noi la Bucureşti”.

Un păstrăv prăjit cu usturoi şi mămăliguţă sau afumat îl putem îneca acasă într-un pahar de vin de la DOMENIILE DEALU MARE: MERLOT, FETEASCA NEAGRA, CABERNET SAUVIGNON, BURGUND MARE, RIESLING, FETEASCA ALBA, MUSCAT OTTONEL.

În ceea ce priveşte oferta de vinuri, aceasta este, ca de obicei, variată şi de calitate, Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot gris, Fetească albă, Fetească regală, Riesling.

DON MARIANO: Pentru editia de pe 14-15 ianuarie 2012 vom face "Saramura de stavrid" cu mamaliguta. De asemenea vom avea peste la gratar: crap, ton,biban de mare, scrumbie, sardina. Vor fi si produse din peste: afumate, marinate ,salate, icre nepreparate si bineinteles se vor face degustari.

Saramura romaneasca de peşte
Ingrediente pentru 4 persoane:

• 2 kg de stavrid de la COSTIANA
• 4 rosii
• 2 cepe medii
• 1 ardei gras rosu
• 1 ardei gras verde
• 1 ardei iute
• 5-6 catei de usturoi
• sare, piper

Mod de preparare: Pestele il cureti, ii tai capul, coada, si il despici pe interior, pe langa sira spinarii (nu de tot) pana se poate intinde. Il stergi bine de apa. Sareaza, pipereaza si stropeste cu zeama de lamaie.Unge cu putin ulei si pune pe gratarul incins.Lasa pana se prajeste bine pe ambele parti.
Intre timp ceapa , rosiile intregi, ardeii grasi si ardeii iuti le coci pe gratar. Pune la fiert apa cu sare mare (dupa gust), apoi arunca in apa legumele coapte, curatate de pielite si tocate, piper, usturoi tocat marunt si patrunjel tocat. Dai intr-un clocot, apoi pune si pestele si inchide focul. Acopera cu un capac si lasa cateva minute sa se combine gusturile. Serveste cald cu mamaliguta alaturi.
POFTĂ BUNĂ! Suntem in fiecare sâmbătă şi duminică

O cură de sănătate cu mere şi suc de mere din Horezu, Vâlcea sau Voineşti, Dâmboviţa

Familia Conecini deţine în comuna Maldaresi, lângă Horezu în judeţul Vâlcea o plantaţie de meri cu soiuri diverse, atât din cele clasice romaneşti, cât şi câteva soiuri mai noi ce au fost plantate mai curând. Din soiurile noi se disting soiul “ Generos” şi soiul “Florina”.

Mărul “Generos” este un soi românesc, creat din încrucişarea mai multor varietăţi, printre care Frumosul de Voieşti şi Ionatanul. Merele, supra-mijlocii şi mari, sunt sferice sau un pic turtite, aproape simetrice. Culoarea rosu-deschis pe un fond verde-gălbuile este foarte atrăgătoare, iar pulpa galbenă, cu textura fină, suculentă şi crocantă, având un gust plăcut, fin aromat, le face de-a dreptul irezistibile. Aceste mere dulci şi frumoase, care se recoltează la sfârşitul lunii septembrie, rezistă până în luna martie. “Sucul veritabil de mere produs de familia noastră chiar în incinta livezii, din mere proaspăt culese este preparat după o reţetă din bătrâni de prin partea locului. Secretul savorii şi aromei inconfundabile al sucului nostru consta în combinaţia specială dintre mai multe soiuri de mar, fiecare într-o anumita proporţie “, ne precizează Andra Conecini.
De asemenea, vom mai avea la această ediţie mai multe soiuri de mere de Voineşti, Dâmboviţa.

Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 la sută naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României. Lor li se adaugă brânzeturi, produse lactate sau preparate din carne de pasăre, vită ori porc, după reţete de casă, cum ar fi cele din judeţul Botoşani , Maramureş, Galaţi, Sibiu precum salam de curcan, pastramă din piept de curcan. O gamă largă de sortimente de brânză ne va aduce, şi de această dată, Ion Poponeci din Şirnia, Dorin Trişcă tot din Fundata, judeţul Braşov , Cristian Sparchez de la Bran şi alţi producători.

Să mai spunem un secret: unii producători – care sunt şi proprietari de pensiuni turistice – fac invitaţii pentru a vă petrece o vacanţă la munte, în zona mirificului Bran sau Maramureşului. E iarnă şi încă putem să ne bucurăm de gastronomia românească şi de ospitalitatea româneasc. Vă aşteptăm! Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare