MEDIA LINK BUSINESS

În prag de sărbătoarea Sfântului Andrei, sunteţi aşteptaţi la „Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale” la ASAS, ediţia a 75-a

- Cozonacul Domnesc uriaş!!!!  de 12 kg după o  reţetă tradiţională moldovenească
- Tema „Alege să vezi natura!” întâlnire cu păsări de rasă şi numai
- Şi un debut : o mini expoziţie cu iepuraşi

- Vedetele ediţiei a 75-a: tocăniţa de iepure şi friptura din pulpe de iepure, tocăniţă de crap românesc cu mămăligă

La ediţia a 75-a a Târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale produse în ferme şi gospodării ţărăneşti vor fi prezenţi producători mici cu iniţiative mari, din judeţele Botoşani, Vrancea, Prahova şi Vâlcea. Dar vor fi alături de noi şi cei care ne-au obişnuit de mai bine de 70 de ediţii, peste 25 de producători din toate zonele României - Maramureş, Bucovina, Oltenia, Moldova, Muntenia, Ardeal, Banat.

• În premieră, cel mai mare cozonac românesc, de peste 12 kg realizat de o doamna inimoasă şi energică, Gabriela Mateiuc din satul Tocileni, comuna Sauceni, Botosani.

De ce să nu ne punem în valoare spiritul românesc? Cozonacul traditional romanesc este greu de realizat. Orice gospodină ştie acest lucru. Aluatul se framinta cu seriozitate, fara fragmentari pina cind compozitia este omogena. La framintat, care durează în jur de 40 de minute, se adauga putin cite putin lapte caldut. Cozonacii reuşiţi sunt cei la care se foloseşte ulei amestecat cu unt . E un secret şi ca să vedeţi cât de gustoşi sunt vă aşteptăm să cumpăraţi o felie de cozonac de la standul producătorilor din Botoşani.

• · Mai multe despre Cozonacul Domnesc urias!!!! de la Gabriela Mateiuc 

“Cozonacul Domnesc este un cozonac traditional moldovenesc si se bucura de o larga popularitate castigandu-si propria identitate vizuala, sub care activeaza si in prezent.

Traditia ne invata ca acest cozonac se serveste in general dimineata la micul dejun cu o cana de lapte fierbinete, la pranz, ca desert, la masa servita in familie sau cu prietenii. De asemenea, nu trebuie sa lipseasca de pe masa in zilele de sarbatoare cand petrecem alaturi de cei dragi,  pe fond muzical de colinde sau cu traditionalul "Hristos a Inviat".

Cozonacul Domnesc este un produs obtinut dupa ce tip de 10 ani, noi am vizitat sute de gospodarii din zona Botosaniului de unde am tot adunat retete traditionale pastrate cu sfintenie de gospodinele din satele judetului, retete ce vin din istoria curtilor domnesti. Punctul de plecare a fost Satul Tocileni, Comuna Stauceni din Judetul Botosani.

Intotdeauna noi am asemuit prepararea cozonacului cu un ritual sacru, de o solemnitate aparte, ce trebuie respectat cu strictete si in care nimic nu este lasat la voia intamplarii.Totul trebuie pregatit cu mare atentie si ceva foarte important trebuie sa fim cu gandul doar acolo si sa punem la fiecare operatiune mult.... mult  suflet !! Astazi vrem sa pregatim un cozonac domnesc special, adica va fi unul urias. El va avea in jur de 15 kilograme.

Sa va povestim cum se petrec lucrurile: inca de cu seara avem grija sa scoatem deoparte cele trebuincioase sa le pastram la temperatura camerei pana dimineata pentru ca la prima ora sa fie numai bune de framantat.

Astfel pregatim: faina, zaharul, laptele, drojdia, ouale proaspete, smantana, aromele naturale. Din materii prime 100% naturale imbinam traditia cu prezentarea moderna astfel încat cozonacul sa fie asa cum era odata la bunicii mei pe masa, de sarbatori.

A doua zi ne trezim dis-de-dimineata si purcedem la treaba. La inceput e simplu si totul decurge repede: amestecam ingredientele, oparim faina si pregatim plamadeala. Apoi ne cufundam  mainile in aluat si il luam la framantat “ fara mila”: e greu, din cand in cand ne mai oprim sa ne tragem sufletul, dar nu ne lasam si in cele din urma izbanda e de partea noastra. Acoperim aluatul cu un stergar curat si il punem sa creasca undeva intr-un loc caldut si ferit, sa nu-i fie frig si nu care cumva sa-l traga curentul. In laborator e cald si bine si simt dintr-o data o toropeala placuta, mai mai sa atipim, dar nu, nu-i vremea de dormit, ci-i vremea de...gatit umplutura: cu nuca, lapte, stafide aurii,cacao si bucatele colorate de rahat ...mmm, cate gusturi si arome!... Intre timp, aluatul s-a facut mare si vanjos, asa ca nu ne ramane decat sa-l intindem pe masa, sa punem deasupra minunatia de umplutura si sa-l rulam bine. Apoi asezam cozonacul in tava, ii mai lasam nitel sa creasca si il dam în cuptorul incins. Emotia si nerabdarea care ne incearca se amesteca parca cu un soi de teama: daca se lasa, daca nu iese destul de pufos, daca am pus prea multa umplutura...sau, dimpotriva, prea putina?!... In vreme ce in mintea noastra incoltesc tot felul de ganduri, din cuptor iese un miros ademenitor, cald si parfumat. Dupa 50 de minute deschidem usa cuptorului si scoatem de acolo cel mai mare si frumos cozonac: crescut, pufos, doldora de nuca si rumenit de-ti lasa gura apa...hei dar e chiar Cozonacul Domnesc urias!!!!  ce vă aşteaptă la ediţia de Sfântul ANDREI.

FOTO PREGATIRE COZONAC URIAS

• Tema „Alege să vezi natura!” întâlnire cu păsări de rasă şi numai
• Şi un debut : o mini expoziţie cu iepuraşi

Marius Vişan - preşedinte al asociaţiei Asociaţiei Crescătorilor de Păsări de Rasă din Bucureşti şi Ilfov “Pajura” vă aşteptă să admiraţi colecţia membrilor asociaţiei diferite rase de păsări: Brahma heminat deschism, Brahma potamichiu, Cochinchina negru, Cochinchina galben, Plzmouth rock barat, Rhode Island, Orpington negru, Orpington albastru, New Hampshire, Mătase japoneză albă, Wiandotte argintiu, Wiandotte argintiu pitic, Păuni, Fazani, prepeliţe, Cochinchina pitic (negru,albastru heminat închis, frizat bobat, barat pe galben, portocaliu).

O colecţie de păsări de rasă ce va putea fi admirată de către toţi cei care ne trec pragul în acest sfârşit de săptămână. De data aceasta vor fi cam 50 de perechi de păsări de rasă şi vă veţi îtâlni cu ele în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice în fiecare ultimă săptămână din lună. Duminica aceasta expoziţia va fi cu vânzare. Iar surprizele nu vor lipsi: vom admira fazani aurii de provenienţă Asia dar şi  alte surprize. Una dintre acestea va fi mini-expoziţia cu iepuraşii din mini-ferma gospodăriei familiei Pescaru din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.

”Vă aşteptăm cu mic, cu mare în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, sâmbătă şi duminică la o întâlnire cu iepuraşii. Vom prezenta câteva exponate din rasele medii de carne si rasele mici de companie. O să vedeţi o rasă chinchila dar iepuraş, neozeelandez alb şi roşu si  rasă fluture.

Vor fi şi rase de companie: „cap de leu” - un iepuraş foarte bun pentru casă pentru că nu are aşa mult păr şi in jurul gâtului are o coamă la fel ca şi leul. Vă aşteptăm să aflaţi informaţii despre creşterea iepuraşilor, oferim şi cuşti celor ce vor să crească la curte, în grădină iepuraşi.

Despre ce se întâmplă cu carnea de iepure vă spunem că e o carne albă, foarte fragedă că nu se compară cu cea de vânat. E o carne care nu conţine colesterol şi este căutată de cei ce au probleme de inimă sau chiar probleme mai grave de sănătate”,  vă invită doamna Paula Pescaru din Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.

·         Vedetele ediţiei a 75-a: tocăniţa de iepure şi friptura din pulpe de iepure, tocăniţă de crap românesc cu mămăligă

Fam. Pescaru. vă invită la tocănită de iepure, un cazan de 30 l cu o reţetă învăţată de la bunica puteţi afla, chiar dacă e dezlegare la peşte pentru cei ce ţin Postul Crăciunului, sperăm ca cei ce mănâncă de dulce să aleagă această delicatesă. E foarte bună, noi am înlocuit definitiv puiul cu carnea de iepure şi e o mâncare foarte uşoară. Carnea de iepure fiartă şi dezosată se pune într-un sos de legume, cu ceapă, roşii, morcov şi ulei de măsline. E o mâncare care are 50% carne. O să vă placă şi sigur o să vreţi să aflaţi mai multe despre mâncărurile cu  carne de iepure.

Şi a doua mâncare e friptură din pulpe de iepure cu multe mirodenii din amestec de plante, ulei de măsline şi usturoi, ceea ce îi dă un gust aparte.

Dezlegare la peşte - în fiecare sâmbătă şi duminică până pe 18 decembrie

• Don Mariano vă invită la tocăniţă de crap cu mămăliga

Reţeta prezentată de Don Mariano www.donmariano.ro

Timp de preparare: 40 minute

Complexitate: medie

Ingrediente: 800 g crap COSTIANA, 1 ceapa  mare,1 rădăcina de pătrunjel, 1 fir de praz, 1 ţelina  mica, 2 morcovi medii, 2 cartofi, 1 foaie de dafin, 1 legătura pătrunjel verde, 100 g unt, 3 linguri de pasta de tomate, ulei de măsline, sare, piper

Mod de preparare:

Legumele curăţate şi tăiate cubuleţe se  pun la fiert în apa cu sare (mai puţin ceapa). Se lasă sa fiarbă 20-25 minute si se adaugă cartofii in ultimele 10 minute.

Pestele se sărează, se piperează si se stropeşte cu zeama de lămâie.

Se topeşte într-o tigaie untul si se prăjesc bucăţile de peşte două minute pe fiecare parte. In vasul in care se va face tocăniţa se pune  ulei de măsline si se căleşte ceapa taiata marunt si prazul rondele pana se înmoaie. Se stinge cu  zeama in care au fiert legumele si dupa 2-3 clocote se pun legumele scurse. Se completează cu zeama daca e nevoie si se asezonează cu sare, piper şi foaia de dafin. Se adăuga pasta de tomate si se amestecă uşor sa nu se sfarâme legumele.

Se lasa 10 minute sa fiarbă si pun si bucăţile de peste prăjit in unt. (sau ulei sau margarina pentru post). Se serveşte cu pătrunjel verde tăiat mărunt presărat pe deasupra. Opţional, se pot păstra câteva bucăţi de peste si se ornează fiecare porţie cu el în momentul servirii.

• Alege Peştele - te poate ajuta sa “aluneci” prin viaţa fără probleme! Un debut inedit cu un concurs special! Ai o reţetă specială de peşte sau fructe de mare? Trimite-o pe Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza şi un coş de produse COSTIANA poate fi al tău!

 Păstrăv aromat cu usturoi şi leuştean din satul Cigheş, comuna Palanca, judeţul Bacău, cu tradiţionala mămăliguţă moldovenească.

Mihai şi Ionela Paliştan au pus pe picioare, în urmă cu trei ani, o păstrăvărie şi multe preparate cu păstrăv. "În primul rând, este foarte important să nu se condimenteze peştele cu nimic chimic, cum ar fi delicatul, ci doar cu mirodenii sănătoase pentru organismul uman. Eu folosesc sare, piper, foi de dafin şi multe alte mirodenii - aici e tot secretul. Se face un baiţ din toate acestea şi se ţine păstrăvul să-şi tragă aromă 12 ore, iar apoi este băgat în afumătoare", explică bucătăreasa. Aici, la afumătoare, soţul Ionelei este specialistul. El ştie exact ce fel de cetină să folosească şi care trebuie să fie densitatea fumului. La final, peştele este ambalat în folie şi păstrează pe el ace mici de brad. Aşa au dus cei doi băcăuani păstrăv la Bucureşti.  L-au servit cu pastă de usturoi frecată cu smântână, pe care bucureştenii au mâncat-o goală, atunci când s-a terminat peştele. "Şi pâine cu cartof, specifică pentru zona noastră, s-a mâncat mai mult decât ne-am aşteptat noi. Peştele s-a terminat primul, apoi s-a consumat pâine cu cartof unsă cu usturoi", ne spun crescătorii de păstrăv din vestul Bacăului.

Produse din Vrancea şi Vâlcea  - prune uscate, miez de nucă şi mere golden

Din Comuna Vizandea-Livezi, judeţul Vrancea vine doamna Adina Purcel. Ea ne mărturiseşte:  "Am moştenit de la părinţii noştri o instalaţie de uscat fructe, e din 1980 când ei făceau acest lucru, strângeau din zona prunele şi le duceau la Întreprinderea de legume-fructe. Utilizăm numai cărbune din lemn de fag si prun si capacitatea cuptorului este de 400 de kg de prune. Astfel, obţinem în funcţie de calitatea prunei cam 100 - 110 kg. Strângem prunele, le spălam cu un jet de apă, pregătim cuptorul facem un jăratec şi apoi întreţinem cam 3 zile cele 400 de kg de prune, ele se pun pe rând în straturi, dimineaţa alegem primul strat care a stat la uscat şi punem prune verzi ca să obţinem prune cărnoase nu uscate. Pe unde mergem suntem mândri de prunele noastre, anul acesta a fost o recoltă frumoasa şi vă invităm acum la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice să alegeţi aceste prune uscate. Noi le folosim şi ca medicament şi sunt foarte apreciate de cei ce au probleme cu stomacul. Iar ca mâncăruri în zona noastră le utilizam foarte mult la compoturi şi la mâncare de prune cu orez sau alte mâncăruri de post."

Familia Purcel din judeţul Vrancea va mai aduce miez de nucă, de la cei 30 de nuci foarte vechi, din bătrâni moşteniţi, care au o vechime de peste 100 de ani. Dar, la fel se mândresc şi cu merele golden ca „de expoziţie” În munţii Vrancei se face o recoltă foarte frumoasă. Ei vor fi prezenţi la târg până la sărbătorile de iarnă.

În cazul prunelor uscate, substanţele sunt concentrate ca urmare a deshidratării şi astfel efectele energizante si depurative sunt mult mai puternice si mai evidente. Totodată, datorita conţinutului bogat în seleniu sunt recomandate pentru stimularea sistemului imunitar, şi pentru că au un conţinut caloric mare 300Kcal/100gr, pot înlocui o masă pe zi, dar au şi un inconvenient – glucidele 71gr/100gr, ele nefiind recomandate persoanelor supraponderale. Printre beneficiile acestor fructe menţionăm: tratează anemia, previn osteoporoza, îmbunătăţesc funcţiile ficatului, pancreasului şi rinichilor, scad aciditatea gastrica, tratează infertilitatea, scad oboseala şi încetinesc procesul de îmbătrânire.

Pentru efectele diuretice şi laxative, cât şi pentru descongestionarea ficatului, se poate folosi şi decoctul de prune uscate, 2 căni/zi. În stare proaspătă, prunele au şi utilizări culinare: la plăcintă, tartă, prăjituri, precum şi la prepararea de magiun, dulceaţă, compot, jeleu. Din prune uscate se pregătesc diverse mâncăruri, cu sau fără carne (de post). Ca laxativ, se recomandă şi prunele uscate, înmuiate în prealabil în apă timp de 6-8 ore. Se consumă 8-20 de prune, dimineaţa, pe stomacul gol, eventual cu pâine integrală şi iaurt. Şi compotul de prune are efect laxativ, mai ales când este consumat, la aceeaşi masă, cu miez de nucă uşor prăjit.

Din judeţul Sibiu, de la Talmaciu vin Maria şi Ionuţ Oancea cu  cârnaţi de oaie, cu busuioc, fără usturoi, muşchi de porc sau brânză. Este o afacere de familie mai ales ca fiul doamnei a absolvit Industria Alimentara si a văzut multe despre preparatele industrial, de aceea vrea sa facă mâncare sănătoasa pe care din 2009 le recomanda consumatorilor din Bucureşti. Alege târgurile pentru ca producţia e mica, totul se face in casa, produsele deja sunt cunoscute, are clienţii fideli şi căuta locuri stabile unde să îşi desfacă produsele. După târgul Ţăranului doreşte să fie un expozant fidel la cel de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi invita pe toţi bucureştenii la produse proaspete şi sănătoase", ne-a precizat Maria Oancea.

Printre produsele de la Sibiu pe care le puteţi găsi la târg menţionăm :

• Carnat de porc cu busuioc – reţeta de la bunicul din partea tatălui.
• Carnat de porc picant – pentru bere
• Carnat de oaie – reţeta tradiţională din satele de oieri.
• Carnat de vital cu cimbru – reţeta de la străbunica din partea mamei.
• Carnat de oaie si vita cu ardei iute măcinat invenţie proprie Ionut Oancea.
• Carnat de porc, oaie si vita – invenţie proprie Ionut Oancea.
• Carnat de Sibiu (copt) din carne de vita 70%, porc 20%, grăsime 10%.  Combinaţia – invenţie proprie Ionut Oancea.  Procedura – învăţat de la bunici.
• Pecie – cotlet de porc băiţuit şi afumat produs crud – uscat.
• Cotlet Haiducesc (un altfel de cotlet haiducesc, fără os) – cotlet de porc băiţuit şi copt.
• Ceafa de porc Hituita – ceafă de porc sărată şi condimentată cu nucşoară şi scorţişoară. Invenţie proprie
• Pastramă vită – băiţuită şi afumată.
• Pastrama de oaie crudă - numai pulpa de oaie băiţuită foarte bună pentru grătar sau friptura la cuptor.
• Pastramă de oaie afumată – muşchiuleţ de oaie, băiţuit şi afumat. Produs foarte fin si gustos.

„Toate produsele coapte, sunt reţete învăţate de la bunicii mei; ambii fiind crescători de oi şi după cum se ştie, toţi ciobanii din Mărginimea Sibiului practicau trashumanţa. In lungile lor drumuri cu oile pana in alte judeţe cum ar fi : TM, AR, MS, pe drum îşi preparau hrana la foc, direct la flacăra cu lemne (de aici si denumirea produsului meu Cotlet Haiducesc). Tot de la bunicii mei ştiu ca lemnul de fag este lemnul cel mai bun pentru prepararea produselor din carne direct la flacăra, deoarece fagul este un lemn de esenţă tare. Pentru produsele afumate se folosesc lemne de esenţa moale. În timpul cursurilor teoretice şi practice pe care le-am urmat la Facultatea de Industrie Alimentară, am învăţat cum se prepara produsele din care pe care le găsim pe toate rafturile magazinelor. Astfel, în cursul anului III de facultate am hotărât sa încerc sa fac altceva – produse naturale şi sănătoase”, ne-a dezvăluit Ionuţ Oancea .

30 noiembrie – Sărbătoarea Sfântului Andrei

Creştinii ortodocşi in ziua de 30 noiembrie îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României. Din punct de vedere calendaristic toamna se încheie în aceasta zi de Sfântul Andrei şi se intră în sezonul de iarnă.

Din cartea domnului Ion Ghinoiu, folclorist, aflăm mai multe amănunte despre datinile sărbătorii Sfântului Andrei. Noaptea Sfântului Andrei este numita si Noaptea Strigoilor. În credinţele poporului roman, în noaptea dintre 29 şi 30 noiembrie ies moroii şi strigoii. Astfel, pentru a fi feriţi de moroi şi strigoi se ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele şi uşile caselor. Ziua de Sfântul Andrei se mai numeşte şi Ziua Lupului, căci se crede că în aceasta zi lupul devine mai ager, îşi poate îndoi gâtul, care de altfel este ţeapăn şi astfel nimic nu poate sta în calea atacului lui.

Se spune ca Sfântul Andrei ar fi fost stăpânul fiarelor sălbatice şi că aceasta în noaptea zilei de 30 noiembrie le eliberează şi le trimite sa mănânce toate vitele celor care nu ţin aceasta sărbătoare. Daca fetele nemăritate îşi pun sub perna în noaptea de Sfântul Andrei 41 de boabe de grâu şi daca visează un băiat ca le va fura grâul, acel băiat va fi ursitul lor. Un alt mod ca fetele sa-si afle ursitul in noaptea de Sfântul Andrei este acela de a-si prepara o turta subţire din faina de grâu, „Turtuca de Andrei”, foarte sărata şi de a o manca înainte de culcare, fără sa bea apă. Daca în somn, un băiat ii da apa sa bea, acela ii va fi ursitul. Alte fete nemăritate obişnuiau sa semene un căţel de usturoi într-o bucată de aluat. Dacă acesta încolţea se spunea ca se va mărita în curând.

Un alt obicei pe care îl practica fetele de Sfântul Andrei este acela în care îşi vad norocul sau ghinionul. Astfel ele pun 9 ceşcuţe pline ochi de apă într-un vas sub o icoana. A doua zi dimineaţa se măsoară apa cu aceeaşi ceşcuţa si daca va mai rămâne apa în vas, atunci se spune ca fata va avea noroc, dar în caz contrar, daca cea de a 9-a ceşcuţa nu se va umple perfect atunci nu vor avea noroc si nu se vor mărita.

Referitor la vreme, se spune ca dacă în noaptea de Sf. Andrei daca va fi luna plină şi cer senin, iarnă va fi cu uşoara, iar daca cerul va fi întunecat şi cu luna plină, atunci iarna va fi una grea. Dacă în ziua de Sfântul Andrei se ia o creanga de verde de mar şi se pune în apa si se lăsa până la Sfântul Vasile, iar daca aceasta va înflori acesta este un semn ca anul ce vine va fi unul roditor şi îmbelşugat.

În zonele muntoase se spune ca fetele sunt îmbrăcate în cojoace şi legate la ochi, iar apoi sunt puse sa intre in staulul oilor si să încerce sa prindă una. Daca fata va reuşi sa prindă o oaie atunci se spune ca nu se va căsători, dar dacă va prinde un berbec, atunci trebuie sa se pregătească de nunta.

O alta datină spune ca pentru ca fetele sa-si viseze ursitul acestea trebuie sa meargă cu lumânarea de la Paste la o fântâna şi să vorbească cu Sfântul Andrei şi sa-l roage sa ii arate in vis ursitul. De asemenea, în aceasta noapte, femeile pun in podul casei rânduite 12 cepe, atribuindu-i-se fiecăreia cate o luna a anului. Rezultatul se citeşte in seara de Crăciun, astfel cepelor stricate le corespund lunile ploioase, iar cepelor care au încolţit lunilor bune si roditoare.

Se mai spune ca dacă în noaptea Sfântului Andrei este frig, iarna ce urmează o sa fie una grea, iar din contra, daca vremea va fi buna, iarna va fi una extrem de uşoară. Tot in acesta seara premergătoarea zilei de Sfântul Andrei, membrii familiilor seamănă grâu şi în seara de Anul Nou „citesc” în acesta. Cel care va avea grâul cel mai frumos, mai înalt şi mai des va avea un an bogat şi norocos, iar cel căruia grâul nu i-a crescut frumos va avea un an mai puţin bun.

Ce noutăţi mai găsiţi la târg la acest sfârşit de săptămână?

Din Vâlcea, sat Rădăcinesti, comuna Berislavesti vine producătorul Gheorghitescu Pompiliu cu multe legume care pot fi consumate în acest post, fiind vorba de fasole boabe, ciuperci deshidratate, seminţe de floarea soarelui, pâine cu seminţe, morcovi precum şi alte rădăcinoase. De asemenea, dl. Gheorghitescu Pompiliu aduce produse apicole şi un amestec de catină uscată cu miere, ideal pentru fortificarea organismului în sezonul rece. Nu va lipsi nici usturoiul românesc crescut în pamânt vâlcean.

Totodată, vă mai oferim zacuscă, dulceaţa de afine, trandafir şi capsuni, zarzavaturi ecologice - pătrunjel, rucola, cicoare, fasole, cartofi.

Primii brăduţi în ghiveci, la târgul de la ASAS

Doamna Ligia Ion, profesoara la Facultatea de Horticultura o sa ne încante prin ceea ce absolvenţii facultăţii realizează în localitatile de unde vin, adica în Giurgiu, Călăraşi şi vor aduce la vânzare crizanteme la ghiveci în culori galben, grena, alb dar şi mini trandafiri şi apar primii braduţi în ghiveci de la 50 cm la 70 cm. De asemenea, vor oferi spre vanzare şi aranjamente florale, coroniţe şi alte decoratiuni, oferind consultatii pentru amenajarea ambientului de sarbatori de iarna, profesionisti in arajamente deschise şi închise.

Alte cadouri de suflet

„Fiind prima expozitie la care particip,imi doresc sa surprind placut cat mai multe persoane,si sa ofer tuturor cu ajutorul acestor obiecte o ocazie de a oferi celor dragi un cadou deosebit.

Am aflat de tehnica quilling de la o colega care tot rula hartia si am rugat-o sa-mi arate si mie cum face. Ajungand acasa am inceput si eu sa fac si nu m-am mai oprit.,am modelat bijuterii din hartie ,martisoare, felicitari pentru diverse ocazii (zile de nastere, invitatii de nunta, invitatii de botez),tablouri, braduti,fulgi ,cizmulite tocmai bune de impodobit bradul de Craciun.

De bijuterii ce pot sa spun ,dupa o perioada destul de neagra pentru mine si familia mea intr-o zi deschizand mail-ul am vazut ca primisem un mail despre confectionarea bijuteriilor din margele si asa am inceput si cu ele,am cautat diverse tutoriale si modele pe internet. Pana in prezent am facut diverse modele pe care le puteti gasi si pe blogul meu crissadi.blogspot.com.

Pentru tehnica quilling nu avem nevoie decat de hartie de copiator colorata(care trebuie taiata fasii de 5mm(avantajos ar fi un distrugator de documente),un ac de cusut putin taiat la capat(bineinteles ca sa ne fie mai usor la rulat ii punem un maner),lipici si lac transparent pentru anumite produse(ma refer la produsele pentru brad care trebuie sa fie cat de cat rezistent)

Pentru insirat margele folosesc sarma cu memorie,guta sau elastic si diferite modele de margele ,bilute de diverse forme si marimi pe care le cumpar de pe diferite site-uri.

Despre copacei putem spune ca sunt un decor asortat interiorului sau un simbol feng shui. ... sculptura din sarma, arta decorativa, pasiune pentru handmade, si un cadou deosebit .

Copaceii Feng Shui sunt un simbol al cresterii si abundentei, de exemplu puteti aseza un copacel feng shui in nordul incaperii, pentru a intretine zona carierei sau in nord-vest pentru a amplifica zona relatiilor. Numele de Feng-shui este originar din China si se traduce literal prin Vant si Apa .

Toate acestea va aşteaptă sâmbătă şi duminică, 26 şi 27 noiembrie, în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Detalii despre toate produsele pe care le găsiţi la „Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale", pe site-ul www.media-link-business.ro

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare