Video
Cati sunt online
Avem 39 vizitatori online| INVITAŢIE LA FESTIVALUL CARTOFULUI în perioada 29-30 octombrie 2011, la ASAS - Bucuresti |
 |
 |
| Scris de Administrator |
| Miercuri, 26 Octombrie 2011 11:11 |
|
- Magia bucatariei în termeni gastronomici a bucatelor din cartofi: supe, salate, musaca, snitele din cartofi, budinci, plăcinte, prăjituri - Propietăţi curative şi acţiune farmaceutica ale cartofului - Cartoful în slujba frumuseţii Cartoful joacă un rol fundamental în strategiile de alimentaţie globale iar anul 2008 graţie iniţiativei ONU şi FAO a fost proclamat "Anul internaţional al cartofului" Toate le puteţi afla la lansarea cărţii “Cartoful – modest, maiestos, miraculos...” zeci de reţete şi remedii. Reţete româneşti, moldoveneşti dar şi reţete tradiţionale din diferite ţări ale lumii: Antile, Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria,Elveţia, Mexic, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Portugalia, Polonia, Rusia, SUA, Suedia, Tunisia, Ucraina, Ungaria, Uruguay, Uzbekistan.
Cartoful, cultura tradiţională a judeţului Covasna, este subiectul comun al mai multor manifestări ştiinţifice şi gastronomice. În perioada 29-30 octombrie, 4 tone de cartofi pentru aprovizionarea bucureştenilor direct de la producătorul agricol Laszlo Barabas din localitatea Sânzieni. Pentru tocana cu cartofi şi costiţă afumată ce se va pregăti tot de covăsneni în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice va fi nevoie de cel puţin 300 de kilograme de cartofi, aşa că înainte se va organiza un concurs de curăţat "pitioci". Astfel, facem invitaţia tuturor producătorilor din Târg să dea o mână de ajutor de dimineaţa. Ora 11.30 e ora mesei si domnul Nagy Laslo aşteaptă toată presa şi pe consumatori deopotrivă să vă dezvăluie reţeta populară a tocăniţei cu afumătură. Vă invităm sâmbătă şi duminică să ne bucurăm de lumea cartofului. Vă aşteptăm la masă sâmbătă şi duminică, 29-30 octombrie 2011
Ingrediente: -30 kg costiţă afumată şi cârnaţ; Focul si ceaunul de 1100l vor da cea mai gustoasă tocăniţă..cu măiestrierea bucătarului.
“Covăsnenii sunt cultivatori de cartofi din tata in fiu iar mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului este însămânţată anual cu aceasta cultură. Recolta de cartofi a fost bună în acest an. Judeţul Covasna a reuşit sa îşi asigure necesarul pentru consum propriu şi este în măsura sa vândă şi în alte judeţe. Suntem la Bucureşti să alegeţi cartofi noştri din Sânzieni, judeţul Covasna dar şi produsele tradiţionale ce le vom pregăti cu cartof. Avem pâine tradiţională din cartofi şi sperăm că bucureştenii deja o ştiu de la alţi participanţi, dar e bine să gustaţi o reţetă pe care o pregătim noi când facem festivaluri şi la noi în comune. Are un gust de la afumătură şi un sos de-ţi lasă gura apă. Vă dorim sănătate şi nu uitaţi : cartoful e unul dintre cele mai sănătoase alimente”.
Situat într-o zonă propice culturii cartofului Institutul nostru, bazându-se pe o veche tradiţie (44 de ani de la înfiinţare), oferă: - Soiuri noi de cartof adaptate condiţiilor specifice din România; “Anul acesta, pe terenurile institutului, folosind o tehnologie modernă, s-au obţinut recolte importante din soiurile Riviera, cu coajă de culoare albă şi Christian, cu coajă de culoare roşie, având calităţi culinare remarcabile, pretabile atât la fiert cât şi la prăjit. Urmând tendinţelor populaţiei către o alimentaţie sănătoasă, în cadrul institutului a fost creat soiul de cartof Rustic, acesta fiind cultivat în condiţii ecologice, activitate controlată şi certificată de către Ecoinspect Cluj Napoca”, ne spune domnul dr.ing. Sorin Claudian Chiru care invită bucureştenii să aleagă produsele institutului cartofului din România
O plantă cu o istorie fascinantă! A fost cunoscută de oameni încă din secolul 5 î.Hr. A fost idolatrizată de mai multe popoare, dar şi ostracizată de altele până la ridicol. În mitologia Polineziei obiceiurile de proslăvire a cartofului, prin zei speciali şi ritualuri speciale, aveau o importanţă egală cu atenţia acordată copiilor. În onoarea cartofului, incaşii din Anzi confecţionau vase ce-i redau forma. În prezent, multe ţări au deschise muzee consacrate cartofului, centre de studiu şi cercetare, există şi un Centru Internaţional al Cartofului. Proclamarea anului 2008 “Anul Internaţional al Cartofului evidenţiază rolul pe care îl are această cultură atât în dezvoltarea siguranţei alimentare, cât şi în utilizarea lui în medicină, în cosmetologie.” Valoarea nutritivă a cartofului este impresionantă. Această legumă modestă, ascunsă timid în pământ, dispune de un potenţial impunător de nutrienţi valoroşi pentru sănătate. Datorită conţinutului important de vitamine, cartoful, pe bună dreptate, poate fi considerat dătător de viaţă, cuvântul “vitamina” fiind o inspirată combinaţie lingvistică între latinescul vita(viaţă) şi englezescul amine(amină). Cartoful reprezintă una din sursele esenţiale de vitamina C, o vitamină indispensabilă desfăşurării normale a funcţiilor organismului, un puternic antioxidant. Este şi o excelentă sursă de potasiu, extraordinar pentru sănătatea cardiovasculară. Datorită conţinutului de fier, cartoful este extrem de benefic pentru persoanele anemice. Totodată, cartoful conţine din belşug zinc, fosfor, magneziu, cupru. Istoria cartofului începe cu 8000 de ani în urmă lângă lacul Titicaca, situat la 3800m de asupra nivelului mării în munţii Anzi din America de Sud, la graniţa dintre Bolivia şi Peru. La începuturi, cartoful era cultivat de către incaşi. Incaşii utilizau la plantarea cartofului săpăligi cu coadă lungă, numite taclla. În faţa bărbaţilor stăteau în genunchi femeile, care sfărâmau bulgării cu ajutorul unui topor mic. În felul acesta, se formau brazde şi şiruri consecutive. La plantarea cartofilor incaşii puneau câte un peşte în cuibul de cartof în scopul îngrăşării pământului. În Anzi tuberculii de cartof erau atât de apreciaţi încât vasele confecţionate de incaşi aveau forma unui cartof. Ei făceau provizii de cartofi în vase acoperite în caz de război sau foamete, îi uscau pentru a-i lua în călătorii lungi, ba chiar îi înhumau împreună cu răposatul, pentru ca ultimul să aibă ce mânca pe cealaltă lume. Cartofii proslăviţi de incaşi erau violeţi cu interiorul galben. Nu există date exacte care ar putea stabili timpul când cartoful a fost adus pentru prima dată în Europa. Primele informaţii despre folosirea în scopuri alimentare şi ornamentale a cartofului datează din a doua jumătate a secolului XVI, mai întâi în Spania, apoi în Portugalia, Franţa, Italia şi Europa Continentală, şi spre sfârşitul secolului, în Anglia. Pătrunderea cartofului în România are loc în secolul al XVIII-lea. Primele semnalări sunt din Transilvania. Într-un raport al tipografiei Blaj, adresat guvernatorului provincial în 1772, se menţionează unul din primele manuale de îndrumări intitulat „Instrucţiuni practice pentru cultura cartofului”, redactat la Blaj în 1760. Următorul manual practic, intitulat “Învăţătură pentru cartofi”, a apărut la Iaşi în 1829. În Moldova se pare că cartoful a fost adus din Transilvania în timpul domniei lui Scarlat Calimachi (1812-1819). Din lucrarea “Documentele familiei Calimachi” rezultă că însuşi domnitorul era preocupat de extinderea culturii cartofului. I-a încredinţat lui Al. Beldiman traducerea din greacă a broşurii “Învăţătura pentru facerea pâinii din cartofle”, aceasta fiind prima lucrare dedicată cartofului tipărită în limba română. Despre valoarea nutritivă a tuberculilor de cartof, proprietăţi curative în cazul boli de stomac, suferinţelor reumatice, tratarea intoxicaţiilor, maladiilor căilor respiratorii, hipertensiune arterială, dureri de cap,bolile de piele, boli ginecologice sau despre reţete pentru întreţinerea tenului, desigur cu cartoful puteţi afla cumpărând cartea “CARTOFUL - modest, maiestuos, miraculos”, alcătuită de Ludmila Costin şi Viorica Lupu. “Pentru că ne dorim o primă ediţie a cartofului, o să avem sâmbătă şi duminică oportunitatea să avem laolaltă atât cartea scrisă cu însemnările despre rolul unui aliment atât de căutat, cercetarea şi ştiinţa cartofului de la institutul de cercetări ale cartofului, dar şi experienţa producătorilor care, din bătrâni au îndeletnicirea de a cultiva cartofi în zona Braşov, Covasna. Pentru că suntem în lumea satului în fiecare sâmbătă şi duminică o să aflăm la ediţia a 71-a mai multe despre diversitatea şi evoluţia cartofului datorată climei şi solului, despre culoarea cojii şi de ce poate fi maro, galbenă, roz, roşie sau violet. Interiorul lor poate fi alb sau poate să reflecte culoarea cojii. Totodată, să ne bucurăm de modul de preparare: o să puteţi alege diverse meniuri cu cartof cum ar fi: supe cu cartofi, tocăniţă cu cartofi, cartofi copţi, cartofi înfuriaţi, musaca cu cartofi, plăcintă cu cartofi dar şi găluşte cu prune. Gospodarii se vor întrece în a sărbătorii cartoful - modest, maiestuos, miraculos. Vă invit să ne bucurăm de ultimele zile ale lui Brumărel în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice”, vă adresează invitaţia, ca de fiecare dată, Daniela Popa, manager Media Link Business, organizator al Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti.
Găluşte de cartofi cu prune Cartofii se fierb în coajă, apoi se curăţă, se lasă să se răcească şi se dau prin maşina de tocat carne. Se amestecă pireul rezultat cu ouăle (unul câte unul), făina, grişul şi se potriveşte de sare. Se frământă până ce amestecul devine omogen. Se formează găluşte potrivit de mari,iar în interior se pune câte o prună fără sâmbure. Se pun găluştele la fiert în apă clocotită şi se lasă să fiarbă 10-15 minunte. Se scot cu spumiera şi se tăvălesc prin pesmet prăjit uşor în margarină ) iar apoi se presară cu zahăr amestecat cu scorţişoară. POFTĂ BUNĂ! Ştiaţi că există:
Nu uitaţi şi celelalte zeci de produse aduse de producători din toate zonele ţării la ediţia 71-a a Târgului din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Vă aşteptăm să descoperiţi produsele a peste 25 de producători din Maramureş, Bucovina, Oltenia, Moldova, Muntenia, Transilvania, Banat. Haideţi alături de noi să vă bucuraţi de preparate inedite, cum ar fi pâinea la ţest, păstrăv prăjit cu mămăliguţă şi mujdei cu leuştean, vin fiert cu scorţişoară, suc de mere, bragă, bulz ciobănesc şi pastramă, sărmăluţe cu păsat maramureşene, legume, fructe proaspete dar şi conserve de toamnă pentru iarna ce se apropie. Detalii despre toate produsele pe care le găsiţi la „Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale". Vă aşteptăm! Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare          |
INVITAŢIE LA FESTIVALUL CARTOFULUI în perioada 29-30 octombrie în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti„ la cea de-a 71-a ediţie a Târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti
