Video
Cati sunt online
Avem 36 vizitatori online| Pregătiri pentru Festivalul Iernii, ediţia a II-a |
 |
 |
| Scris de Administrator |
| Miercuri, 07 Decembrie 2011 19:35 |
|
- Din 10 decembrie primii brăduţi româneşti în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice - Preparate inedite: curcan şi pui ecologic, preparate din carne de porc Mangaliţa - Producătorii aşteaptă comenzi pentru masa de Crăciun şi de REVELION, o ediţie specială in perioada 17-23 decembrie Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale cu produse obţinute în ferme şi gospodării ţărăneşti este organizat în fiecare săptămână, de sâmbătă până duminică, între 09.00 - 18.00, cu intrarea liberă, la Academia de Ştiinţe Agricole si Silvice "Grigore Ionescu - Şişeşti" B-dul. Măraşti, nr. 61, Sector 1, Bucureşti. La ediţia a 77-a organizatorii și-au propus să le aducă bucureștenilor magia miresmelor de Crăciun. Astfel, toți cei care ne vor calca pragul vor asista la cele mai frumoase tradiţii ale poporului roman din folclorul românesc ce se întâmplă în perioada sărbătorilor de iarnă. Conform tradiţiei după lăsarea secului, flăcăii din comună, ce vor îmbrăca costumele caiutiilor, a caprei, caută şi împacă muzicanţi (lăutari) care îi vor însoţi la parada mascaţilor, desfăşurată iniţial în fata mulţimii adunate în centrul satului în ultima zi a anului, apoi se transferă pe la casele gospodarilor, a fetelor de măritat şi pe la rude, ducând cu ei şi uraturile de bun augur. Toate acestea se vor transfera din lumea satului pentru două zile, sâmbătă şi duminica, pe 10 şi 11 decembrie în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. O sa vă aşteptăm şi cu pluguşorul sau uratul, care după datină este dat de către copiii care, în ultima zi din an, în preajma amiezii, încep a umbla pe la case, rostind urături si primind în schimb colaci, fructe sau bani, după posibilităţile gazdelor. Urătura cea mai des rostita este pluguşorul, fiind strâns legat de mitul fertilităţii. Să avem parte de un an nou, cu sănătate şi multă înţelegere între oameni. În acest sfârşit de săptămână bucureştenii sunt invitaţi să admire: căiuţii, urşii, colindătorii şi mascaţii veniţi din comuna Tudora, judetul Botosani. Aceştia vor oferi un program artistic inedit, un adevărat regal de datini şi obiceiuri realizat de talentaţii păstrători ai tradiţiilor prilejuite de sărbătorile de iarnă. Programul va avea loc în jurul orei 11, în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Atestare documentară a satului Tudora, judeţul Botoşani Satul este atestat documentar încă de la 6 ianuarie 1395, făcând parte din proprietatea boierului Sendrea care deţinea funcţia de pârcălab de Hotin şi Neamţ şi era unul dintre sfetnicii de seamă ai voievodului Ştefan. În afară de Dolheşti, unde îşi avea curtea, mai deţinea în proprietate şi satul Tudora, din ţinutul Botoşanilor .
De pe masa de Crăciun, la români, nu poate lipsi cozonacul. Dar puţini ştiu că, pe lângă savoarea, prospeţimea şi gustul delicios, un cozonac tradiţional presupune multă pricepere dar și multă dragoste. Şi pentru că săptămâna viitoare e prima ediţie dedicată acestui minunat cozonac, deja pregătirile sunt în toi. Mai mult decât atât, Floarea Vasile, cunoscută şi drept Mama Floarea din Scărişoara, Olt îşi încearcă cozonacul chiar de la ediţia a 77-a a Târgului. Ea îl va coace la un cuptor încins cu lemne, pentru ca toţi cei prezenţi la târg să fie seduşi de mirosul cozonacului copt în aer liber. "Toate elementele sunt importante şi trebuie sa avem cel mai bun cozonac, dar totul e bun când e făcut cu dragoste, ne spune mama Floarea. După ani de zile de lucru la cofetărie ştim secretele făinii şi cuptorului, acum ne-am modernizat, dar cel făcut în curte la cuptor lipit, cum spunem noi, cum făceau bunicile şi mamele noastre, acela era un cozonac adevărat, dar nici cel ce-l facem astăzi nu e mai prejos“, ne-a dezvăluit Mama Floarea. Cum se face cozonacul ? Cernem faină de doua ori. Este foarte important ca făina să fie afânată când punem drojdia dizolvată în lapte de ţară călduţ, amestecat cu zahăr. Ouăle de ţară se separă, gălbenuşul de albuş şi doar jumătate din cantitatea de albuş se foloseşte, restul se pot face bezele sau se poate utiliza la alte prăjituri. Secretul - se pune jumătate din albuş pentru ca compoziţia să rămână fragedă. E şi cantitatea de zahăr foarte bine calculată la numărul de ouă şi la cantitatea de făină. Apoi se încorporează în făină şi, aici vine partea cea mai dificilă, se frământă la mână cam o oră, după care se pune cozonacul la odihnit. Cam la 600 de grame de cacao se pune nucă, stafide sau rahat, după preferinţe. Neapărat se împleteşte cozonacul şi se da pe deasupra cu spuma si zahar. De asemenea, se pun bucăţi de nucă ca sa fie cel mai frumos cozonac împletit. Nu se uită nici mirodeniile - din totdeauna coaja de lămâie, esenţă de rom sau vanilie. Secretul stă şi în încinsul cuptorului: cu cât e mai bine măsurat cu atât cozonacul emite aburi ce trezesc "invidii" în lumea satului. „E o mândrie când mergem în ziua de Crăciun şi împărţim felii de cozonac sa ne mândrim cu cel mai gustos, fraged cozonac. Şi, trebuie să mărturisesc, că sunt mereu în aşteptarea frazei "când mai faci mama Floarea un cozonac cum nu am mâncat la nimeni". Dacă nu credeţi, veniţi la Agronomie sa mâncaţi un cozonac oltenesc, reţeta străbună. Va aşteptăm", ne adresează o invitaţie irezistibilă Mama Floarea. Şi moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 la sută naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României. Continuăm campania "Fă un dar! Fii Moş Nicolae, fii Mos Craciun"
În perioada sărbătorilor, cu toţii ne străduim să fim mai buni, de aceea vă invităm să faceţi o faptă bună. Astfel, timp de trei ediţii puteţi să donaţi pentru centrul de primire "Pinochio" din sectorul 1, unde 70 de suflete aşteaptă să vină şi pentru ei Mos Crăciun. Acum aveţi ocazia să faceţi un gest frumos pentru copiii care nu au posibilitatea de a fi alături de familiile lor. Acesta este singurul centru din Bucureşti care oferă găzduire copiilor străzii. În cadrul târgului de Produse tradiţionale din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice am amenajat o zonă în care puteţi dona hăinuţe, jucării care nu mai sunt pe gustul sau pentru vârsta copiilor dumneavoastră. Sigur cei 70 de copiii şi cei ce vor trece pragul centrului Pinochio se vor bucura de micul dar lăsat pentru ei de aceste sărbători. Vârsta copiilor este cuprinsă între 3 şi 18 ani. Dar din dar se face Rai! O sa va aştepte Ştefan Stănescu, un tânăr acum, dar care a fost crescut de familia mare a centrului de primire Pinochio. Veţi asculta povesti ale unei existenţe reale şi în care şi noi putem puţin, să aducem măcar de sărbători o mângâiere. Colecta se va face la Căsuţa cu 2 uşi pe partea stânga în târg, la ediţiile din 10-11 decembrie, 17-23 decembrie. Muzică şi voie bună Totodată, soliştii vocali Gabriel Dumitru, din zona Argeşului şi Alexandru Patrascu din Oltenia ne vor încânta cu colinde şi muzica populara. Ei vor fi prezenţi atât sâmbătă cât şi duminică pentru că folclorul românesc are multe talente care nu trebuie uitate, mai ales în pragul unei sărbători atât de importante, cum este Crăciunul. Poveşti de iarnă, cărţi de colorat şi alte cadouri De asemenea, aleea târgului îi va introduce pe copii în lumea poveştilor iernii prin multe oferte de carte aduse de editura Semne pentru toate vârstele. Astfel, părinţii pot alege de la cărţi de colorat, cărţi de poveşti sau de divertisment, enciclopedii pentru copiii, literatură Fantasy, literatură universală şi multe surprize. Organizatorii oferă un spaţiu gratuit organizaţiilor neguvernamentale şi fundaţiilor care militează în sprijinul copiilor şi bătrânilor şi realizează creaţii lucrate manual: accesorii, arta - tabloului pe lemn, pe sticlă, articole cusute, articole din hârtie, articole din lemn, bijuterii, cărţi reviste, ceramica olărit, genţi, îmbrăcăminte, jucării, lumânări, obiecte de gospodărie. Toţi aceştia sunt aşteptaţi sa vina sa expună în folosul comunităţii sa aducă prin sumele strânse la ediţia a 76 şi a 77-a o clipa de bucurie celor ce sunt singuri. Brăduţii în ghiveci, la Târgul de la ASAS De la Ligia Ion, profesoară de la Facultatea de Horticultură puteţi învăţa ce înseamnă bradul, tuia şi cum poţi îngriji un astfel de ghiveci dar mai ales descoperi cum se face un aranjament personalizat. Studenţii facultăţii pot oferi sfaturi pentru toţi cei interesaţi. Atunci când împodobeşti bradul aminteşte-ti să îi conferi o nota unica, personală, adăugând amintiri de familie, care s-au transmis din generaţie în generaţie. De asemenea, poţi să îl împodobeşti şi cu prăjiturele sau bomboane făcute chiar de tine, ori cu felicitări. Mierea şi produsele stupului la Târgul Naţional al produselor ecologice tradiţionale şi naturale Produsele apicole se vor alătura în acest weekend produselor tradiţionale, naturale şi ecologice de la Academia de Ştiinţe Agricole. Acestea sunt recomandate în orice casă în anotimpul rece, fiind energizante şi imuno-stimulatoare naturale. Polenul, lăptişorul de matcă, lăptişorul de matcă omogenizat în miere de flori de salcâm, mierea propolizată, şi însăşi mierea sunt întăritoare ale organismului în perioada de expunere la viroze şi afecţiuni gripale. Efecte apiterapeutice extraordinare are şi oţetul de miere şi mere, obţinut prin fermentaţie naturală, despre care se spune că poate vindeca 100 de boli. De asemenea, veţi găsi şi cosmetice din miere şi produse derivate, fără parabeni, conservanţi şi coloranţi, creme după reţete tradiţionale de 45 de ani. Ce mai putem găsi? Pentru amatorii de dulce, am adus ciocolata de casa, baton cu nuca si ciocolata, chec cu miere, prăjituri cu nuca si mac. Din Sauceni, judeţul Botoşani Maramureşencele ne vor oferi deja binecunoscutele lor prăjituri tradiţionale - foi cu mere, prăjitură caramel, cu nucă de cocos, doboş, bezele Sarah Bernhardt, salam de biscuiţi, prăjitură cu mac, dar şi alte surprize. De la producătorii din Ilfov şi Argeş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă. Producătorii aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan. Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava - vor fi aduse la “Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale” de dna. Omer, din Medgidia. De la brânzeturi de Bran, la palincă de Maramureş, vin de Dealu Mare şi Valea Călugărească, mezeluri din Galaţi, Maramureş, Covasna, Harghita, Sibiu şi Botoşani. Legume şi fructe din Olt, produse tătăreşti din Medgidia, prăjituri ale maramureşencelor frumoase şi harnice, până la finele dulceţuri, toate într-o singură ofertă, asortată cu cântece de voie-bună, colinde si obiceiuri româneşti, sunt gata să vă întâmpine, de sâmbătă până duminică, pe aleile de la Agronomie. Astfel, la cea de-a 77-a ediţie a "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale", obţinute în ferme şi gospodării ţărăneşti, vor participa peste 30 de producători. Bucureştenii vor avea posibilitatea să aleagă dintr-o diversitate mare de produse tradiţionale din toate zonele ţării (Moldova, Bucovina, Transilvania, Muntenia, Olt, Dobrogea). Ce se poate comanda după postul Crăciunului/ comenzi în ediţia specială din 17 până în 23 decembrie Preparatele tradiţionale dau fiecărui Crăciun farmecul specific. Alături de bradul împodobit, reţetele din carne de porc sunt semnul ca a sosit vremea sa renunţăm la post si sa ne răsfăţăm cu bucatele mult aşteptate. Puteţi încerca o delicatesă - preparatele din Maramureş, firma din Lăpuşel - cârnaţii ecologici din carne de Mangaliţa, jambon, jumările „Haiduc”, cârnaţi de casă în untură, pateu din ficat de porc şi multe sortimente de cârnaţi după gustul fiecăruia. Produsele ardeleneşti de la Siciliana vor fi aduse, din nou, din Sălaj:”Caltaboş, tobă, muşchiuleţ, pecie sau peştişor sunt produsele noastre, la care îi invităm pe toţi bucureştenii să vină să ne întâlnească la Agronomie.” – spune Ion Cordiş. Puteţi gusta, alege şi comanda produse de la Sibiu:
„Toate produsele coapte, sunt reţete învăţate de la bunicii mei; ambii fiind crescători de oi şi după cum se ştie, toţi ciobanii din Mărginimea Sibiului practicau transhumanţa. In lungile lor drumuri cu oile pana in alte judeţe cum ar fi :TM, AR, MS, pe drum îşi preparau hrana la foc, direct la flacăra cu lemne (de aici si denumirea produsului meu Cotlet Haiducesc). Tot de la bunicii mei ştiu ca lemnul de fag este lemnul cel mai bun pt prepararea produselor din carne direct la flacăra, deoarece fagul este un lemn de esenţă tare. Pentru produsele afumate se folosesc lemne de esenţa moale. În timpul cursurilor teoretice şi practice pe care le-am urmat la Facultatea de Industrie Alimentară, am învăţat cum se prepara produsele din care pe care le găsim pe toate rafturile magazinelor. Astfel, în cursul anului III de facultate am hotărât sa încerc sa fac altceva – produse naturale şi sănătoase”, ne-a dezvăluit Ionuţ Oancea din judeţul Sibiu. Festivalul iernii, în curând la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, o ediţie specială Între 17-23 decembrie 2011, interval orar vizitare: 9.00 -18.00, va avea loc o ediţie specială, a Târgului organizat la Academia de Ştiinţe Agricole si Silvice "Grigore Ionescu - Şişeşti" , B-dul. Mărăşti, Nr. 61, Sector 1, Bucureşti. Intrarea este liberă şi sunteţi aşteptaţi să vă bucuraţi de produsele tradiţionale oferite de gospodarii din toate regiunile ţării: Muntenia, Moldova, Maramureş, Ardeal, Oltenia, Transilvania, Bucovina si Dobrogea Un program special va fi oferit cu ocazia Festivalului Cozonacului - Datini si obiceiuri romaneşti. De asemenea, de Ignat, de pe 17 decembrie - 23 decembrie, timp de 7 zile sunteţi invitaţi la obiceiul românesc "Pomana porcului", începând cu ora 10.00. În rest ... dansuri populare, colinde şi multe surprize vor însoţi bucuria sărbătorilor. Detalii despre toate produsele pe care le găsiţi la „Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale", pe site-ul www.media-link-business.ro. Vă aşteptăm! Dana Popa 0722-563085 Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare          |
- REGAL DE DATINI SI OBICIURI: Program artistic de datini si obiceiuri: căiuţii, urşii, colindătorii şi mascaţii veniţi din comuna Tudora, judetul Botosani., sâmbăta si duminica, ora 11 în Parcul Academiei 
