Prima ediţie a Evenimentului „Toamna în grădina olteanului”, Produsele toamnei din Scărişoara, Festivalului Roşiei de Izbiceni la ASAS, Bucuresti Imprimare Scrie email
Scris de Administrator   
Joi, 22 Septembrie 2011 20:19

targ-asasTârgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale produse în ferme şi gospodării ţărăneşti, ediţia a 66-a.

În perioada 24-25 septembrie 2011, are loc prima ediţie a Prima ediţie a Evenimentului „Toamna în grădina olteanului” în “Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti. Evenimentul se va desfăşura în parcul  Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti. Alte noutăţi ale acestei ediţii:

Festivalului Roşiei de Izbiceni, Produsele toamnei din Scărişoara 

- Răvăşitul oilor de Bran la Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti. Între 1 şi 2 octombrie va avea loc la Bran, pe Platoul „Inima Reginei”, cea de-a şaptea ediţie a „Festivalului Brânzei şi Pastramei Bran 2011″ organizat în cadrul sărbătorii tradiţionale: “”RĂVĂŞITUL OILOR”", eveniment  ajuns la cea de-a 43-a ediţie.  

- EXPOZIŢIA Asociaţiei Crescătorilor de Păsări de Rasă din Bucureşti şi Ilfov “Pajura” în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Pe lângă producătorii ce participă de peste 60 de ediţii în târgul din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, gospodarii din Olt vă aşteaptă sâmbătă la ora 10,00 să participaţi la spălarea, curăţarea şi decojirea a 100 de kg de roşii ce vor fi puse într-un cazan de 3 vedre. Bulionul obţinut cu răbdare la foc de lemne va fi acompaniat de o supă de roşii cu legume olteneşti şi servită şi admirată de vedete, care ne sunt clienţi fideli in parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Astfel, vor fi prezenţi la festival  actorii Madga Catone, Şerban Ionescu, Claudiu Blonţ dar şi Andrei Duban. Iar dumneavoastră veţi avea posibilitatea să alegeţi  Roşia – regina legumelor de la producători autentici, având la dispoziţie un spaţiu organizat de desfacere a produselor.

Evenimentul „Toamna în grădina olteanului” va prezintă pe lângă bulion şi roşii coapte, ciorbă de roşii, raci umpluţi, sarmale olteneşti şi multe alte surprize culinare.

Mulţumim tuturor celor implicaţi în buna desfăşurare a evenimentului iar doua case de copii din sectorul 1 se vor bucura în iarna aceasta de donaţia oferită de primăria Izbiceni, judeţul Olt.

O invitaţie la raci umpluţi – mâncare oltenească

De la mama Leana din Izbiceni aflăm ceva din pregătirile ce de o săptămână au pus toţi gospodarii din Izbiceni să fie vestiţi şi aici în Bucureşti, au participat la mai multe festivaluri ale roşiilor de Izbiceni:  „Din mai 2009 am făcut o aniversare a localităţii şi ne-am mândrit cu roşia noastră de Izbiceni, făcând un adevărat Festival al roşiei de Izbiceni dar mai ales cu gastronomia populară atât de apreciată aici în spaţiul nostru oltenesc.

  • Ceva inedit spunem noi pentru bucureşteni vor fi atât sărmăluţele olteneşti, dar mai ales raci umpluţi cărora le vom face un sos special.  Cine va gusta odată astfel de mâncare, sigur o va mai căuta. “Nu sunt raci adevăraţi sunt ardei roşii care se cultivă special pentru astfel de mâncare. Toamna noi îi adunăm şi îi punem la înşirat ca nişte bijuterii pentru a folosi pe timpul iernii aceşti ardei la mâncare. Ne trebuie pentru aceste bucate la 10-12 bucăţi de ardei raci. Mai avem nevoie de 5,6 cepe dar putem folosi şi praz (4 fire mai mari), 300 gr de faina, 2 morcovi, 1 păstârnac, 1l-1,5 l de zeamă de varză, ulei, bulion după gust, condimente (piper, mărar, cimbru, pătrunjel, sare).

Cu multă dragoste punem ceapa la călit, când se rumeneşte punem sarea, piperul, făina, pasta de roşii, bulionul şi mestecăm să nu se facă cocoloaşe Se amesteca pana ce se omogenizează. Trebuie sa rezulte o compoziţie consistenta cu care se vor umple racii. Daca iese prea groasa se mai adăuga putina apă. Racii se spăla bine, se curata de seminţe, se cufunda câteva minute in apa clocotita, se crestează puţin la vârf (pentru ca atunci când fierb sa nu se desfacă), se umplu cu compoziţia de mai sus. Partea superioară a ardeiului se tapetează cu faina pentru evita ca umplutura sa iasă din ardei. În altă oală se pune la fiert zeama de varza, se adaugă morcovi tăiaţi rondele, păstârnacul tăiat cubuleţe si ceapa călita. După câteva clocote se mai potriveşte cu bulion, apa daca este cazul, se aşează racii cu grija, apoi se lasă încă 30 min la foc mic. La sfârşit se adăuga verdeaţa. POFTĂ BUNĂ!

Vă aşteptăm să ne cunoaşteţi la Bucureşti în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice !

Primarul comunei Izbiceni, Mircea Velica, a explicat ca „în localitate majoritatea gospodarilor cultiva legume pentru comercializare iar roşiile sunt cultivate pe cele mai mari suprafeţe. Din acest motiv, legumicultorii au organizat din anul 2009 un Festival al Roşiei acasă, an de an  cu un simpozion al roşiei - "Roşia. O leguma si o imagine".

Festivalul roşiilor a debutat în 2009,  la împlinirea a 441 de la prima atestare documentara a Izbiceniului, menţionat într-un hrisov (porunca) al domnitorului Alexandru al II-lea Mircea de pe 14 iunie 1568. Evenimentele la noi la Izbiceni se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri pana duminica, dar ne bucurăm că putem să aducem ceva din izul specificului oltenesc la sfârşitul acestei săptămâni în Bucureşti. Noi vă aşteptam oricând la Izbiceni şi să nu rataţi întâlnirea cu Centrul Cultural "Tudor Gheorghe" din localitate unde puteţi vizita expoziţia de fotografie "Izbiceniul astăzi şi mâine" şi poate şi un program cultural prezentat de echipa de dansuri a comunei sau vreo vedetă ce ne trece deseori pragul.

  • În perioada 24-26 septembrie, Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice (APPTE) Maramureş organizează „Atelier gastronomic ca în Maramureş“, eveniment care oferă produse tradiţionale şi articole meşteşugăreşti.

„Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş, consecventă în promovarea valorilor cultural-tradiţionale ale satului românesc, îşi propune să etaleze frumuseţea şi farmecul satului maramureşean. De aceea, redeschidem cu această ediţie Atelierul Gastronomic la una din membrele asociaţiei, doamna Rodica Ţiplea aşteaptă copiii, fetiţele de la Complexul Social de Servicii „SF. Maria” – centrul de zi din sectorul 1 să înveţe de la gospodinele maramureşene să facă covrigei cu brânză. Toate produsele sunt de la ferma doamnei Ţiplea, atestată ecologic. Dacă drumul vă poartă prin zona Ocna Sugatag, vă aşteptăm cu mare drag să ne întâlnim într-un spaţiu de vis unde vă puteţi încărca bateriile. Nu uitaţi de produsele tradiţionale şi ecologice de la firma Lăpuşel din Maramureş Ne bucurăm să colaborăm cu cei ce realizează permanent târguri cu produse tradiţionale româneşti, de unde oamenii să se poată aproviziona constant. Si uite a venit Maramureşul la Bucureşti şi ne bucurăm de aprecierea produselor“ – a precizat Ioan Tătăran, preşedintele APPTE.

Un eveniment tradiţional foarte cunoscut si apreciat in zona Braşovului, "Răvâşitul Oilor" este organizat timp de 40 de ani, din 1968, se va completând armonios cu "Festivalul Brânzei si al Pastramei" un brand de BRAN, dar acum coborând în Bucureşti la Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

O data cu sfârşitul lunii septembrie si cu instalarea vremii reci, oile coboară de la munte, sărbătoare cu o mare tradiţie care se numeşte răvăşitul oilor. Mioarele sunt aşteptate de ciobanii nerăbdători să le revadă întregi, sănătoase şi îngrăşate. Coborârea sau răvăşitul oilor încheie anul pastoral, fiind o tradiţie care se sărbătoreşte cu mâncare tradiţională - bulzuri, pastrame, brânzeturi si must.  Branul, fiind aşezat la intrarea în culoarul Bran-Rucar, sărbătoreşte an de an Răvăşitul Oilor.

Noi am adus o bucăţică din farmecul Branului la Târgul Naţional al Produselor ecologice, tradiţionale şi naturale de la ASAS şi la Liberty Center în anul 2010 şi vă aşteptăm să descoperiţi alături de organizatorii şi partenerii acestui târg la ediţia din 24-26 septembrie produse în ferme şi gospodării ţărăneşti.

Vom afla direct de la proprietari de la Bran ca Răvâşitul oilor înseamnă întoarcerea oilor la proprietari după ce au păscut la munte vara, şi invităm pe toţi bucureştenii la expoziţia gastronomică cu vânzare de brânzeturi si pastramă şi serbare câmpenească.

Se vor degusta si premiera celor mai bune branzeturi si pastrame, alese de consumatori. Este un eveniment foarte frumos aşa îl descriu producătorii de la Bran din satul Şirnea, Simon sau Sohodol cei ce vor oferi consumatorilor produse  100% "traditionale", cei care vand produsele sunt adevarati tarani si garanteaza calitatea bucatelor. Preturile sunt cele de care le ştiţi de 1 an de zile si nu le vor modifica pentru ca sunt direct producatori si pot stabili pretul avantajos pentru fiecare consumator. O asemenea petrecere ii aşteaptă pe bucureşteni la o pastrama la grătar si să guste o cana de must ascultând frumoase melodii populare.

Vedetele târgului

  • Bulz ciobănesc, preparat după o reţetă unică în ţară, de sătenii din Sohodol – Bran
  • Produse tradiţionale şi ecologice din zona Bran
  • Legume şi fructe proaspete, la preţ de producător, aduse de fam. Vasile din Scărişoara, OLT, dintre care menţionăm roşii, castraveţi, ardei gras, gogoşari, ardei capia, vinete, dovlecei, dar şi fructe de sezon bune doar de murat: pepeni verzi.
  • Brânzeturi şi produse lactate din zona Bran
  • Preparate din carne de pasăre, vită ori porc, după reţete de casă, cum ar fi cele din judetul Botoşani, precum salam de curcan, pastramă din piept de curcan sau crenvurşti şi parizer de curcan
  • Muschiuleţ Montana 
  • Muşchi Azuga 
  • Cârnaţi la topor 
  • Cârnaţi ţărăneşti din vită cu porc de la firma de produse tradiţionale si ecologice din Lăpuşel, Maramureş,
  • preparate după reţete ţinute secret în familiile din mediul rural
  • Miere şi alte produse ale stupului, toate naturale, cu efecte curative, atât pentru frumuseţe, cât şi pentru sănătate
  • Păstrăv din satul Ciugheş, comuna Palanca, judeţul Bacău, cu tradiţionala mămăliguţă moldovenească, aromat cu usturoi şi leuştean

Alte produse deosebit de apreciate

- Dulceaţă şi magiun de Topoloveni
- Sucuri şi siropuri naturale: socate, sirop din muguri de brad, plante medicinale
- Gemuri şi dulceţuri din fructe de pădure
- Prăjituri de casă, turtă dulce şi halviţă
- Hidromel, o băutură pe care trebuie să o redescoperiţi
- Dulceaţă de ardei şi oţeturi aromate

- Tonice din coacăze şi zmeură

Cum preparăm bulzul ciobănesc

În zona Branului, cunoscută pentru brânzeturile sale deosebite, se prepară bulzul ciobanesc după o reţetă unică în ţară. Tişcă Gheorghe, venit din satul Sohodol, ne-a spus că preparatul „ ca la stână“ nu are nimic în comun cu ceea ce se face în comerţ, la restaurant sau în alte zone.

Aşadar, la foc mic, se fierbe apa în ceaun, se adauigă mălai câte puţin şi se amestecă cu lingură de lemn. Aşa se face mămăliga care, încă fierbinte, se scoate pe un fund de lemn şi se feliază. Între felii, se aşează diferite sortimente de brânză grasă, cum ar fi telemea, burduf şi, după gust, brânză fermentată, aromatizată. Nu se pune în tavă la cuptor şi nu se amestecă cu ouă sau şuncă. Dar se srveşte cald, cu ceapă verde sau roşie şi se dau pe gât două-trei păhăruţe cu ţuică de Bran. Fără altceva!

Recomandarea organizatorului

Ion Poponeci vine din satul Sohodol, comuna Bran. Este membru al Asociaţiei Crescătorilor de ovine şi ecvine şi al Asociaţiei Crscătorilor de Taurine Braşov. Are inregistrate următoarele produse tradiţionale:

1. Brânză de burduf de Bran
2. Telemea de Bran
3. Pastramă de Bran
4. Urdă dulce şi sărată de Bran
5. Caş afumat de Bran

Toate produsele – preparate din lapte proaspăt, după metode tradiţionale – se găsesc la standul lui Poponeci, care vă invită întâi să le gustaţi şi apoi să cumpăraţi.

Scurte lecţii de geografie şi istorie

Bran. Este una dintre cele 43 de comune ale judeţului Braşov, care are patru sate: Bran, Predeluţ, Sohodol şi Şimon. Se încadrează în categoria munte. Altitudinea medie: 750 m. Suprafaţa: 6 758 ha. Număr de locuitori: 5.573.

Toponimicul de Bran vine din limba turcă şi înseamnă poartă. Interesant este că localitatea nu avea nici o legătură cu Poarta, iar cele două sate erau despărţite iniţial de o pădure deasă de brad şi fag, care se întindea dinspre sud-estul Castelului Bran până la actuala Biserică ortodoxă a comunităţii Poarta.

Ordinul teutonic a început construcţia unui fort din lemn (Castelul Bran) la începutul secolului al XIII-lea, care a fost distrus de mongoli în 1242. Apoi, Sigismund al Ungariei a început, în 1377, construcţia unui castel din piatră, timp în care aşezarea Bran a început să se dezvolte în apropiere. Aflat pe o culme abruptă, castelul proteja o cale strategică de trecere între Transilvania şi Valahia. În 1498, Bran a căzut în jurisdicţia Braşovului.

La Bran se mai găseşte Stella Maris sau Capela Reginei, o copie a capelei de la Balcic, construită aici de prinţesa Ileana a României, pentru a adăposti vasul cu inima reginei Maria a României, vas care a fost adus în ţară după ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, în 1940. Capela din Bran a fost renovată şi resfinţită în anul 2005.

Şirnea. Este o localitate din judeţul Braşov, nu departe de Bran, aşezată la poalele Munţilor Piatra Craiului (2244m). Este recunoscută ca fiind primul sat turistic din România, veche aşezare de păstori. Oferă o deschidere deosebită, atât spre creasta Pietrei Craiului, cât şi spre masivul Bucegi. Turiştii trăiesc aici plăcerea cu specific montan, dar beneficiază şi de confortul recreativ al unei localităţi paşnice. Iubitorilor de munte li se deschid nenumărate trasee. De asemenea, cu maşina se poate străbate culoarul Rucăr-Bran.

Principala activitate a locuitorilor este oieritul şi prepararea unor brânzeturi deosebite, pe care le puteţi găsi la târgul bucureştean.

Vacanţe în zona Bran

În premieră absolută, unii producători – care sunt şi proprietari de pensiuni turistice – fac invitaţii pentru a vă petrece o vacanţă la munte, în zona mirificului Bran.

Casa FLAVIUS BRAN. Dispune de cazare in 4 camere cu băi proprii şi alte 6 camere la 3 băi; televizor în fiecare cameră, bucătărie la dispoziţia clientului, living, sală de mese, terasă, foişor, grătar, loc de joacă pentru copii, parcare în curte. Tarifele sunt negociabile. Amănunte la tel. 0723 097 697 şi 0740 330 402.

Expoziţie cu vânzare de:

- alimente ecologice, tradiţionale şi naturale;

- dulciuri, băuturi şi produse dietetice;

- produse ale medicinii şi terapiilor naturiste, remedii naturale;

- produse şi servicii care înfrumuseţează viaţa ;

- artizanat, bijuterii, îmbrăcăminte naturală;

- inputuri autorizate pentru agricultura ecologică;

- plante ornamentale, gazon, produse şi servicii pentru horticultură, amenajări peisagistice etc.

Câteva vedete

● Sortimente de brânzeturi din lapte de vacă, oaie, capră brânza de burduf în coajă de brad;

● Cârnaţi şi salamuri, preparate după reţete ţinute secret în familiile din mediul rural;

● Păstrăv din satul Ciugheş, comuna Palanca, judeţul Bacău, cu tradiţionala mămăliguţă moldovenească, aromat cu usturoi şi leuştean

● Sarmale tradiţionale maramureşene în foi de varză acră „de acasă”, umplute cu păsat

● Bomboana dacică, o minune din prună afumată, cu miez de nucă, trecută prin miere şi uscată în cuptor;

● Gemuri şi dulceţuri din fructe de pădure;

● Povestea ţestului şi pâine la ţest;

● Băuturi din siropuri naturale;

● Vin ecologic, germeni de grâu, miere şi brânză ecologică;

● Diferite acţiuni dedicate vizitatorilor, în cadrul campaniei „Sănătatea ta are culoare?“,  prin care se urmăreşte creşterea consumului de lapte şi de produse lactate, pentru o alimentaţie sănătoasă.

  • „Alege să vezi natura!” întâlnire cu păsări de rasă şi numai

Toate acestea va aşteaptă sâmbătă şi duminică, 25 şi 26 septembrie, în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Marius Vişan - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Păsări de Rasă din Bucureşti şi Ilfov “Pajura” vă aşteaptă să admiraţi colecţia de diferite rase de păsări: Brahma heminat deschism Brahma potamichiu, Cochinchina negru, Cochinchina galben, Plzmouth rock barat, Rhode Island, Orpington negru, Orpington albastru, New Hampshire, Mătase japoneză albă, Wiandotte argintiu, Wiandotte argintiu pitic, Păuni, Fazani, prepeliţe, Cochinchina pitic (negru,albastru heminat închis, frizat bobat, barat pe galben, portocaliu).

De data aceasta vor fi cam 50 de perechi de păsări de rasă şi vă aşteptăm în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice în fiecare ultimă săptămână din lună iar duminica va avea loc expoziţia cu vânzare. Iar surprizele nu vor lipsi: vom admira fazani aurii de provenienţă Asia dar şi chinchila, un animal drăguţ şi foarte la modă acum. Este un animal de companie, uşor de întreţinut şi foarte ascultător, iar unii chiar încercă si sa transforme hobby-ul în afacere pentru că are una din cele mai scumpe blăniţe din lume. Printre toate vedetele de păsări se vor regăsi şi păuni.

Va aşteptam sâmbăta şi duminica, 24 si 25 septembrie, în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti.

Program de vizitare
Sâmbătă: 9-18
Duminică: 9-16



Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare
Reddit! Del.icio.us! Mixx! Free and Open Source Software News Google! Live! Facebook! StumbleUpon! TwitThis
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Calendar

Mai
L M M J V S D
30 1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31 1 2 3

MUZEUL NATIONAL AL AGRICULTURII

AGRO CONSULTANTA

GEER

BIOMA