Video
Cati sunt online
Avem 40 vizitatori online| Toamna se numără bucatele în “Lăsatul Secului de Crăciun” la targul de la ASAS |
 |
 |
| Scris de Administrator |
| Joi, 10 Noiembrie 2011 22:35 |
|
Te aşteptăm în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice să participi la Lăsatul Secului de Crăciun cu produse din Dobrogea: Lebede, Pandişpan, plăcinta dobrogeană, tochitură dobrogeană cu mămăliga, şuberek, revani, prăjitura cu miere şi nuca, baclavale, gogoşi, sarmale în foi de viţa şi varză, fasole cu cârnaţi afumaţi, tocăniţă de praz cu pui şi mămăligă, mâncare de gutui cu pui Gospodine harnice vor pregăti 7 cazane cu mâncare pe săturate: tochitură dobrogeană, sarmale în foi de viţă şi varză, fasole cu cârnaţi afumaţi, tocăniţă cu praz şi mâncare de gutui cu pui. O parte de ele vor putea fi servite cu mămăligă.
Sâmbătă, 12 noiembrie, începând cu ora 11 vă aşteptăm la programul artistic: dansuri populare din toate zonele etnofolclorice ale ţării susţinute de membri ansamblului folcloric ROMANCUTA şi ansamblul folcloric turcesc KARDELEN.
Sâmbătă şi duminică 12-13 noiembrie 2011
Sosul va fi cu usturoi, roşii coapte, verdeaţa, ardei iute şi vin şi vom face şi mămăligă marca Don Mariano Lăsata Secului de Crăciun în Obiceiuri populare de peste an, prof. Ion Ghinoiu, este sărbătoare nocturnă (13/14 noiembrie) care deschide Postul Crăciunului de 6 săptămâni (15 noiembrie – 24 decembrie). Sărbătoarea, care ocaziona petreceri familiale, cu mâncare şi băutură din belşug, era, în unele zone, prefaţată de Ajun (13 noiembrie) şi postfaţată de Spolocanie (15 noiembrie). Cele trei zile alcătuiau o sărbătoare comună - Filipii de Toamnă, dedicată lupilor, când se efectuau numeroase acte rituale cu caracter apotropaic (alungarea spiritelor rele prin zgomote şi împuşcături, ungerea cu usturoi a uşilor, porţilor şi ferestrelor), profilactice (îmbunarea păsărilor, în special a vrăbiilor, cu resturile alimentare rămase de la ospăţul L.S. de C să nu strice recoltele viitoare, întoarcerea vaselor din casă cu gura în jos ca să nu se mai furişeze în ele spiritele malefice), divinitor (aflarea ursitei, a rodului holdelor şi vitelor în anul care urmează, dacă timpul va fi bogat sau sărac în precipitaţii) şi altele. Obiceiurile de LSC sunt atestate, în diferite faze de evoluţie, în toate zonele etnografice ale României. Lăsata Secului de Crăciun spusă de Carmen Cutaş, un participant din Suceava În fiecare an, în luna noiembrie, toţi credincioşii ortodocşi sărbătoresc Lăsatul Secului de Crăciun. De a doua zi va începe Postul Crăciunului, ce va dura şase săptămâni (15 noiembrie-24 decembrie). Faţă de Postul Paştelui, mult mai aspru si mai lung, Postul Craciunului este unul mai uşor de parcurs pentru că la marile sărbători bisericeşti din acest post este dezlegare la peşte. Aceasta deoarece şi finalitatea acestui post este una a bucuriei naşterii, a venirii pe lume a Fiului Omului, iar naşterea este prin definiţie prilej de bucurie. Sărbătoare nocturnă ce deschide Postul Crăciunului, Lăsatul Secului este ultima zi în care se mai poate mânca din belşug, înaintea celor 40 de zile de aşteptare şi pregătire spirituală pentru sărbătoarea Naşterii Domnului, pentru a găsi împăcarea cu sine, pentru a ierta şi a fi iertat, pentru a reînvăţa iubirea de cei aproape. Tradiţia îndeamnă ca Lăsatul Secului să se petreacă în familie, la masă se strâng rudele apropiate sau prietenii şi se desfată cu mâncăruri alese: ciorbe, fripturi, plăcinte şi vin. Tot tradiţia spune ca la un moment dat trebuie să ne amintim de cei săraci si fără adăpost, la care merită să mergem cu o bucată de pâine. Lăsatul Secului se ţine ca apărare de boli, lovituri, protejarea holdelor de grindină, în această zi nu se ară. Până la Lăsatul Secului au fost oficiate şi cele din urmă cununii, pentru că la 15 noiembrie începe Postul Crăciunului. De asemenea, fiind apropiată ca dată de Filipii de Toamnă (15 noiembrie), urmaţi de Filipul cel Mare (Ovidenia - sau Vovidenia cum se spune la noi - 21 noiembrie), zile celebrate prin severe interdicţii de muncă, de Lăsatul Secului se efectuează numeroase acte rituale, obiceiuri şi practici magice ce fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului. Astfel, uşile, porţile şi ferestrele sunt unse cu usturoi, spiritele rele sunt alungate prin zgomote şi împuşcături, păsările sălbatice sunt hrănite cu resturile rămase de la ospăţul Lăsatului Secului, pentru a nu strica recoltele viitoare, vasele din casă sunt întoarse cu gura în jos, pentru a nu intra în ele spiritele rele. Un alt obicei se referea la prezicerea vremii după pieptul găinii tăiate, astfel că, dacă pieptul era gras, iarna va fi grea, iar dacă era subţire va fi uşoară şi vara mănoasă. Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului, cu o durată de şase săptămâni, a fost rânduit de Biserică pentru a pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Hristos. El aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea venirii lui Mesia. Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie. Prin lungimea şi durata lui, acest post ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când proorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră. Asemenea şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţesc sufletele şi trupurile şi se învrednicesc să primească Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat şi născut din Sfânta Fecioară. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până după-amiaza, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon. În alte zone, se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. În Bucovina se ajunează până seara când se pregăteşte o masă încărcată cu douăsprezece feluri de mâncare de post. Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. Ne-am învăţat să postim în diferite variante de compromis: postim fie în prima sau ultima săptămână, fie pe sărite sau măcar trei zile înainte de Crăciun. Uităm că trebuie să dăm ceva de bunăvoie de la noi, din poftele si plăcerile noastre, în schimbul vieţii dumnezeieşti. Orice efort al omului e binevenit, dar nu trebuie sa ne mulţumim cu jumătăţi de măsură. Am ajuns să credem că bucuriile le putem avea doar prin ceea ce putem lua, prin ceea ce putem câştiga de la alţii. E o mare rătăcire. Omul care vrea şi cere pentru sine poate avea plăceri, dar nu bucurii. Ca să cunoşti stările de lumină şi plinătate e nevoie de dăruire. Ajungi asemenea lui Hristos, prin ceea ce dăruieşti şi nu prin ceea ce poţi lua de la ceilalţi. În faţa lui Hristos suntem câtă putere de jertfă avem. Comuna Cumpăna, judeţul Constanţa Comuna Cumpăna este aşezată într-un din cele mai frământate provincii româneşti (în trecutul ei istoric) “Dobrogea” – pământ cuprins între Dunăre şi Mare, ca un uriaş debarcader bătut de vânturile şi valurile Mării Negre. Descoperirea “cadranului solar”, în anul 1960 atestă existenţa localităţii din secolul III era noastră. Prima informaţie despre numele aşezării este din 1870 – sub numele de Hasiduluc – nume ce apare în lucrarea lui Ion Ionescu de la Brad – excursion agricol dans la plain de Doubroudja şi statistica din România Indicele comunelor din Dobrogea – Bucureşti 1979. Hasiduluc, denumire turcească, se pare că era locuită în mare parte de turci. Numele vine de la un deal de aproximativ 65 m ce se află aşezat în N-V comunei, care închide o vale mică, Carsi Dere, prin care scurgea un mic pârâiaş. După războiul de independenţă (1877), se retrag o parte din autorităţile turceşti şi odată cu ei, şi o parte din turcii din acest sat, rămânând un număr mic de populaţie turco-tătară. După 1880, sosesc în zonă, tot mai mulţi români, oieri (mocani), care în trecut trecuseră Dunărea cu oile lor, plătind tribut turcilor (pentru care primeau hârtie) pentru a-şi păşuna oile în Dobrogea. Cu timpul s-au stabilit aici oieri din părţile Sibiului, venind aici cu oile lor, unde au găsit suprafeţe imense de păşune. Şi astăzi întâlnim câţiva din urmaşii acestora în comuna noastră. După această dată, conducerea comunei este preluată de autorităţile române. O mare parte din teren este trecut în proprietatea statului şi colonizat cu ţărani români din Transilvania, Oltenia şi Muntenia, mai târziu venind aici şi moldoveni. Cele mai mari colonizări de români au avut loc între 1882-1889, 1904-1905 (mocani), 1923-1924 (regateni), şi prin 1970 vin moldovenii, dar aceştia se aşează singuri, fără să fie împroprietăriţi. În 1924 satul Hasi-Duluc are un deputat în Parlament, în persoana lui Constantin Alimănişteanu, ruda cu Ion Brătianu. Graţie lui, satul îşi schimbă numele ăn Cumpăna (1926), luându-se în calcul că aşezarea este la înălţime de aproximativ 60 m, relif ce formează o cumpănă între două bazine hidrografice ce se scurg spre est şi vest. “Şesurile româneşti sunt pline de nostalgia plaiului. Şi, de vreme ce omul de la şes nu poate avea în preajmă acest plai, sufletul îşi creează pe altă cale atmosfera acestuia: cântecul îi ţine loc de plai.”, scria marele Lucian Blaga în această perioadă la Lăsata Secului de Crăciun venim doar pentru o zi în marea familie a Târgului din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice în 12 noiembrie să sărbătorim acest frumos obicei cu mâncare ca la noi la Dobrogeni. Vom pregăti mâncăruri numai la cazan, mâncare cu un gust aparte şi făcută cu dragoste aşteptăm ca toţi bucureştenii să mănânce o zi din produse autentic dobrogene. Tocănită dobrogeană, sărmăluţe în foi de vită şi varză, dar mai ales mâncare de gutui cu pui şi multe plăcinte dobrogene, gogoşi şi prăjituri ce au reţete din moşi strămoşi fie tătăreşti, turceşti, olteneşti, moldoveneşti şi o să vedeţi că e o comunitate mare la noi la Cumpăna avem peste 12.000 de locuitori stabili, ne face invitaţia ec. Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna. Alte bunătăţi la ediţia a 73-a a târgului din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "PEŞTE LA GRATAR CU SOS DOBROGEAN SI MAMALIGA" marca Don Mariano La grătar vor fi macrou norvegian, crap file,cotlet de ton alb, rechin,scrumbie, somon,biban de mare, doradă şi la friteusa vor fi hamsia, calamar a la romana, calamar strips, scoici pane,somon pane, muslitos, crochete cod,somn pane. NU UITA!!!! Scrie reţeta împreuna cu datele tale de contact, adu-o in urna speciala de la târg, din zona consumatorilor si poţi câştiga produse COSTIANA recomandate de Don Mariano. Zacusca...alegerea TA! Din Bucovina, Moldova sau Oltenia, cu bureţi (ghebe sau hribi) fierţi sau copţi, cu fasole boboloane, cu morcov, vinete…. “Toamna la noi înseamnă culoare, focuri, arome. E anotimpul în care se pregătesc bunătăţile care vor da savoare postului Crăciunului şi care ne vor face mai calde zilele iernii. Zacuşti, murături, salate, tocăniţe, dulceţuri, toate împreuna colorează cămările gospodinelor. Prepararea zacuştii, cel mai des întâlnită în cămară, începe din grădina. Se culeg vinete, gogoşari, ardei, ceapă şi roşii. Apoi se frig pe tabla încinsă vinetele, gogoşarii şi ardeii, se toacă mărunt şi se pun la fiert cu ulei şi mirodenii până se combina aromele şi sunt moi toate legumele. Pe lângă aceasta populară reţetă, noi mai pregătim zacusca de fasole boboloane, zacuşti combinate cu bureţi (ghebe sau hribi) sau zacuşti de bureţi fierte sau coapte. Zacuştile de bureţi sunt preferatele mele, combina intr-un mod unic aromele de gradina cu cele de pădure. Ciupercile pe care le folosim sunt ghebele (Armillaria mellea) si hribii (Boletus edulis). Hribii sunt mai scumpi la vedere, prefera anumite zone si condiţii pentru a creşte, însa la ghebe, toamna trebuie sa mergi cu sacul. După plimbarea prin pădure, întotdeauna plăcuta, bureţii ajung acasă. Aici munceşte gospodina la curăţat, spălat, sortat, tăiat si fiert, căci bureţii in orice preparat numai fierţi sunt puşi. Ghebele mici cu pălăria cat un bumb vor fi lăsate întregi in zacusca, cele mijlocii sunt numai bune de salata cu ceapa si gogoşari, iar cele mari vor trece prin maşina de tocat si tot in zacusca vor ajunge. Zacusca de bureţi clasica nu are vinete, insa oleacă de morcov tot se adăuga pentru a pune în evidenta gustul ghebelor. Gogoşarii, ardeii, ceapa si roşiile nu lipsesc nici ele. Mirodenii nu se pun multe, puţin piper si usturoi tocat este de ajuns. Cui ii plac experimentele in bucătărie poate încerca zacusca de bureţi si vinete sau zacusca de ghebe pălării si fasole boboloane. Fierte sau coapte, zacuştile cu bureţi sunt un deliciu. Ghebele sunt foarte bune si in salatele cu gogoşari si ceapa, in bait de oţet, miere si vin. De Crăciun, alături de fripturile de porc, aceste salate sunt cea mai buna garnitura. Salatele acestea sunt mai cu zăbava de preparat, ghebele se curata, se fierb întâi în apa, apoi in primul bait, după aceea se băiţuiesc gogoşarii şi ceapă, şi abia la urma se întâlnesc toate în borcan, in bait nou, dulce acrişor, însoţit de mirodenii. Insa bunătatea lor merita tot efortul. E toamna, sinonima cu bucătăria, cu arome diverse, cu focuri prin grădini si subtil miros de iarna”, ne declara Anca Corduban din Bucovina. CASTANELE la Bucureşti, după Festivalul Castanelor din Maramureş
Puţini dintre noi ştiu că, de mii de ani, castanele sunt folosite de către oameni, atât în alimentaţie cât şi ca medicamente, pentru tratamente naturiste. Cei care depun efort fizic şi intelectual, dar şi copiii sau bătrânii ar trebui să consume castane pentru ca au proprietatea de a întări organismul pentru a trece cu bine de perioada de iarnă. Compoziţia castanei se aseamănă cu cea a grâului şi are efect energizant, acţionând ca un adevărat tonic pentru sistemul imunitar. Castanele se consumă fierte sau prăjite şi se folosesc, ca materie primă, în prepararea unor creme, sosuri, piureuri şi chiar lichioruri. Puteţi gusta un piure de castane bine făcut, la cea-a de-a 73-a ediţie a Târgului Naţional al Produselor Ecologice, Tradiţionale şi Naturale produse în ferme şi gospodării ţărăneşti. Producătorul Eugen Libotean din regiunea Maramureş a preparat pentru aceia dintre dvs. care vor alege sa ne treacă pragul in intervalul 12-13 noiembrie de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, bdul Maraşti, nr 61, cel mai gustos piure de castane „din păcate nu am putut face o cantitate aşa de mare cum am realizat anul trecut, nu am avut castane, au fost seci că nu a fost ploaie şi nu am realizat o cantitate de piure care să mulţumească bucureştenii.” Totodată, pe lângă aroma deosebită şi gustul parfumat al castanelor, ne putem bucura de multe alte calităţi ale acestora. Iată mai jos câteva dintre cele mai cunoscute efecte ale castanelor comestibile şi cum putem trata cu ajutorul lor diverse afecţiuni : - Tratează tusea cu succes - Castanele nu conţin colesterol şi de sodiu, de aceea sunt o alegere foarte bună pentru cardiaci. Consumate constant, ele reduc colesterolul şi previn bolile de inimă. (ne recomanda specialiştii). „Festivalul brânzei şi pastramei” continuă la Agronomie
„Festivalul brânzei şi pastramei” va continua la Agronomie, fiind prezenţi producători de brânzeturi ce vor aduce bulzi, păstrămuri şi lactate. Toate bunătăţile tradiţionale de la Bran, aici, în parcul Academiei. O sa aflam cum se pregătesc brânzeturile, care e viata oierului şi ce simboluri au evenimentele de la stână pentru proprietari de animale din zona. O sa puteţi vedea pe viu mitoasa si clopul ciobanului care are o forma aparte, special realizata ca sa se poată auzi zumzetul oilor si apariţia animalelor nedorite pe lângă stâna. Delicatese moldoveneşti din carne de curcan, specialităţi ardeleneşti din carne de porc, oaie şi vită, brânzeturi diverse, legume dolofane bune de pus în borcane, păstrăvi, sărmăluţe, prăjituri maramureşene, dulceţuri alese, vin, horincă, ţuică, hidromel, palincă şi încă multe alte preparate pot fi cumpărate de bucureştenii care vor veni la ,,Agronomie”. Tot din Bucovina, din satul Tocileni, comuna Stânceni, Gabriela Mateiuc va aduce celebrele plăcinte ,,poale în brâu”, cozonac, precum şi alte plăcinte specifice zonei. Bunătăţi ce se prezintă singure… Cătălin Condriuc, din Botoşani va aduce pastrama din piept de curcan, piept de raţă, cârnaţi din carne curcan, mezeluri diverse din carne de pasăre, dar şi de porc. Tot de la acesta veţi putea cumpăra mititei făcuţi din carne producţie proprie, pastrama de oaie bălţuită, cârnaţi de casă, toate preparatele fiind bine rumenite pe un grătar de cărbuni. Strugurii podgoriei Dealu-Mare, cea mai faimoasă zonă pentru vinuri roşii din România, pe un plai viticol cu o expunere sudică excepţională, vor fi transformaţi în must pentru ca sâmbătă şi duminică, bucureştenii să îmbogăţească astfel gustul preparatelor din carne. Gospodinele din Prahova nu se vor lăsa mai prejos şi vor aduce multe preparate dulci. Produsele ardeleneşti de la Siciliana vor fi aduse, din nou, de Ioana Cordiş din Sălaj, după ce, săptămâna trecută bucureştenii au cumpărat toată cantitatea adusă de jumeri, sunculite afumate, peştişor, muşchiuleţ si cârnăciori făcute după reţete tradiţionale, mărci înregistrate la Ministerul Agriculturii. Din Bucovina, Moldova, Muntenia, Olt, gospodinele vă vor oferi, fiecare după reţeta locului, o gamă diversificată de zacuscă, simplă sau cu ciuperci şi peşte. Pentru cei care doresc să o pregătească singuri, dar şi pentru cei care îşi pregătesc cămara de toamnă cu murături, familia Vasile din Scărişoara, judeţul Olt, va aduce multe legume, proaspăt culese. Cristiana Radu din Prahova va aduce o gamă diversă de siropuri naturale precum cel de cătină cu miere, cu efecte terapeutice greu de egalat de vreun medicament. ,,Ca şi în ediţiile anterioare, doresc să mulţumesc consumatorilor romani şi nu numai, celor care au apreciat produsele venite din toate regiunile: Maramureş, Bucovina, Oltenia, Banat, Moldova, Muntenia şi aleg sa cumpere de la unicul târg săptămânal din Bucureşti, din acest spaţiu al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Vreau sa mulţumesc mass-media pentru aprecierea pe care ne-a dat-o în fiecare ediţie si mulţumim tuturor colaboratorilor si partenerilor media ce ne sprijină pentru ca fiecare ediţie săptămânală sa fie cunoscuta. Si va invit, de data aceasta, sa descoperiţi surprizele ediţiei a 73-a: Lăsata Secului ca în Dobrogea”, a precizat Daniela Popa, director Media Link Business. Ţuica de Morăreşti, produsă de familia Buzdugan din comuna Morăreşti, judeţul Argeş, mulţi bucureşteni o preferă horincii, palincii sau rachiului. Familia Buzdugan are, de altfel, tradiţie de mai multe generaţii în prepararea ţuicii argeşene. Din anul 1990 familia Buzdugan dezvoltă activitatea într-o manieră modernă, dar păstrând caracterul tradiţional al distilăriei în cadrul SC Agroforest International Company SRL. Ţuica este făcută din borhot de prune obţinut din prunele din livada proprie. Soiurile de prune folosite sunt Gras Românesc, Anna Spat, Tuleu Gras, Stanlei. În ceea ce priveşte oferta de vinuri, aceasta este, ca de obicei, variată şi de calitate. Domeniile Dealul Mare şi Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va vor prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot griş, Fetească albă, Fetească regală, Riesling. La acestea se adaugă şi un vin ecologic ce a făcut deja deliciul cumpărătorilor la ediţiile anterioare ale Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”. Din Palanca, Mihai şi Ionela Păliştan vor aduce bucureştenilor păstrăv din păstrăvăria proprie pe care îi vor oferi prăjit şi afumat, cu mujdei de usturoi şi pâine pe vatră. Tot de la familia Păliştan, bucureştenii vor cumpăra marinată de păstrăv, pâine făcută pe vatră. Din Maramureş, Rodica Ţiplea va aduce sarmale cu pasat, de post si cu carne, prăjituri, dar va prepara, pentru clienţii fideli, tradiţionala plăcintă cu urdă. Ca o delicatesa, doamna Tiplea va aduce si dulceaţa de gogonele. Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 % naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României. Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava- vor fi aduse la “Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale” de dna Omer, din Medgidia. O gamă largă de sortimente de brânză ne vor aduce, şi de această dată, Ion Poponeci din Şirnia, Gheorghe Dorin Trişcă din Sohodol, judeţul Braşov dar şi alţi producători. De la Bran, familia Sparghez va aduce o telemea nouă şi una veche, dar mai ales o brânză de burduf pe care, dacă o guşti sigur te reîntorci să o regăseşti la micul dejun sau la cină, fie într-o roşie, fie într-un ardei gras sau cu mămăliguţă pentru ca sa fim sănătoşi şi să ne bucurăm de natura neexploatată şi neexplorată a munţilor Carpaţi. Kurtos Kolac-ul, cu nucă multă şi zahăr caramel sunt dulciuri ce încântă, şi la această ediţie, atât copiii, cât şi adulţii în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 12-13 noiembrie 2011 (sâmbătă-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă! Vă aşteptăm! Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare          |
Sâmbătă, 12 noiembrie - Dobrogea te aşteaptă la Lăsata Secului de Crăciun cu preparate inedite din grădina toamnei de la Cumpăna, judeţul Constanţa
