Un lanţ de peste 100 de m de carnati din carne de porc poate fi achiziţionat de la braneni- brasoveni

În spaţiul citadin al Bucureştiului vă aşteptăm la a doua ediţie „Pomana Porcului” de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ce va avea loc în prima zi a ediţiei Speciale  a “Festivalului Iernii”, din perioada 17-23 decembrie 2011.

De ce în acest anotimp, de ce în decembrie?

Decembrie este luna a zecea, în Calendarul roman cu început de an la 1 martie, si luna a douăsprezecea in Calendarul Iulian şi Georgian cu început de an la 1 ianuarie. Denumirea populara a lunii, Neios, se refera la căderea abundentă a zăpezilor, în timp ce alte denumiri zonale, precum Andreea, Indrea, Undrea, amintesc de Sânt Andrei, celebrat în ultima zi a lunii noiembrie. Luna decembrie marchează începutul iernii în Calendarul Popular (6 decembrie, Moş Nicolae) şi în Calendarul Astronomic (solstiţiul de iarnă).

Pomul de Crăciun este bradul împodobit, substitut al zeului adorat în ipostaza fitomorfă, care moare si renaşte la sfârşit de an, în preajma solstiţiului de iarnă, sinonim cu Butucul de Crăciun. Împodobirea bradului şi aşteptarea de către copii a  “Moşului”, numit în sud-estului Europei, Crăciun care vine încărcat cu daruri, este un obicei occidental, care a pătruns de sus în jos de la oraş la sat începând cu a doua jumătate a secolului a XIX-lea. Pomul de Crăciun s-a suprapus peste obiceiul mai vechi al incinerării Butucului (zeului mort) în noaptea de Crăciun. Bradul împodobit are aceeaşi funcţie rituală cu masca zoomorfă a cetelor de feciori (Turca, Capra, Cerbul, Brezaia) care, după ce a fost gătită, jucată şi admirata, este omorâta simbolic (Moartea Turcii, Îngropatul Crăciunului, Jupuitul Turcii) pentru a renaşte imediat, împreuna cu timpul, la Anul Nou.

PORCUL 1. Animal sacrificat la Ignat, substitut al zeului care moare şi renaşte, împreună cu timpul, la solstiţiul de iarna. In Antichitate porcul a fost simbol al vegetaţiei, în special al grâului şi se sacrifica la moartea sau renaşterea unor mari divinităţi: Attis, Osiris, Demeter, Persefona. Împreună cu alte tradiţii specifice Anului Nou celebrat primăvara, sacrificiul porcului a fost transferat în perioada solstiţiului de iarna, peste sacrificiul sângeros al taurului. La sfârşitul secolului al XIX-lea purcelul fript continua sa apară pe masa festivă de Paşte, iar în secolul al XX-lea alimente rituale preparate din carne de porc (bundaretele, costiţa afumata) sa fie mâncate sacrimental primăvara sau vara, în momentele semnificative ale circuitului agrar (Cununa Graului) 2. Motiv ornamental desenat pe Oul de Paste, sinonim cu Cotetul Porcului sau Coltul Porcului (Muntenia)  - prezentate de prof. Ion Ghinoiu in „Obiceiuri populare de peste an”.

Ca să înţelegi tradiţia trebuie să trăieşti sau stai la o sărbătoare a iernii la ţară. Sperăm să vă redăm în Bucureşti o parte a vieţii ţăranului român, de aceea vă aşteptăm în perioada 17-23 decembrie la ediţia speciala a târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi ecologice produse în ferme şi gospodarii ţărăneşti, singurul târg săptămânal organizat de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Media Link Business, în colaborare cui Primăria sectorului 1 si foarte mulţi parteneri din mass-media. Pe toţi cei care ne-au sprijinit prin promovare, prin colaborare dar si pe consumatorii fideli si pe cei ce ştiu de acest târg, îi aşteptăm în casa noastră cu cetina de brad cu un brăduţ la intrare,  cu preparate de tot felul si multa căldura. Cu această ocazie, toţi producătorii vor oferi un porc în tradiţia româneasca - POMANA PORCULUI – sâmbăta, 17 decembrie, începând cu ora 10.00 în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice.

Povestea locului de unde domnul Vasile Musetescu ne va aduce din gospodăria proprie un purcel - “Ghiţă” - de circa 130 de kg de la scrofiţa “Crenguţa” din Bran, judeţul Braşov

“ÎNSEMNELE PAMÂNTULUI la mai puţin de 30 km vest de Braşov, pe şoseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu şi care leagă de veacuri marele oraş de la poalele Tîrnpei de Câmpulung Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti, acolo unde Piatra Craiului se desprinde de masivul Bucegilor se înşiruie satele Branului.

Născute odată cu legenda bătrânului Bran, cel care având mai mulţi fii le-a dăruit spre stăpânire veşnică fiecăruia câte unul din ele, cele 15 sate şi cătune de astăzi (Sohodol, Poarta, Predeluţ, Şimon, Moieciul de Jos, Cheia, Moieciul de Sus, Zbîrcioara, Peştera, Coacăza, Măgura, Drumu Carului, Şirnea, Fundata, Fundăţica), aşezate la o altitudine între 750 şi 1200 m, sunt risipite de-a lungul uneia dintre cele mai mari şi cele mai vechi căi de legătură între Transilvania şi Muntenia, trecătoarea Branului. Întreaga zonă are forma unei cetăţi naturale mărginite pe toate părţile de terase şi masive muntoase. Lanţul Bucegilor spre est şi Masivul Pietrei Craiului spre vest străjuiesc lateral culoarul, iar perspectivele nordice şi sudice ale acestuia sunt închise de lanţurile Pietrei Craiului şi munţilor Leaota.

Dealurile, care înconjoară aceste masive muntoase, se prăvălesc spre drum dând impresia că se vor uni în Cheile Turcului. Intrarea în trecătoare este dominată de Castelul Bran de astăzi, ridicat pe stânca denumită în documentele medievale „Lapis Theodorici, la 60 m altitudine faţă de firul apei Turcu din apropiere Tabula Peutingeriană, alcătuită după o hartă a lumii vechi din secolul al IV-lea e.n., ne semnalează existenţa unui drum roman care mergea de la Dunăre prin trecătoarea Branului.” din lucrarea “Branul poarta in Carpati” autor Titus N. Hasdeu

Povestea lui “Ghita” - godacel de a lui “Crenguţa”

“Anul trecut am fost doar gospodar la tăierea porcului, anul acestea la ediţia a doua, ne-am dorit ca noi de la Bran sa aducem bucureştenilor să guste la Pomana Porcului o carne adevărată crescută la noi la ţară, în Piatra Craiului, la stana cu oile. Acolo sus e o vale se numeşte valea Bogatii şi va fac invitaţia sa veniţi la noi la stana la Apata unde e o pajişte de vis.

Din moşi strămoşi la noi familiile cresc pe lângă oi si porci, eu păstrez an de an o purcică pentru reproducţie şi de anul trecut am avut-o pe Crenguţa, i-am spus aşa ca mereu se agăţa prin crengi când era mica, mi-a făcut 10 purcei. Pe cel care îl cumpăram pentru Bucureşti e un purcel, îl cheamă Ghiţă. Are peste 130 kg şi toţi fraţii sunt grăsuni si buni, nici nu încape îndoiala. Toată hrana lor e naturală, noi avem şi grâu şi porumb şi îl păstrăm pentru creşterea porcilor, ca la stana ii dam si zar ca de aceea e stana.

Noi sacrificăm porci şi folosim absolut tot din porc nu aruncăm nimic. Cel mai aşteptat moment e Ignatul, pentru Crăciun nu e casă sau gospodărie să nu se îngrijească de a avea un porc asta e de când mă ştiu, de copil abia aşteptam sărbătoarea Crăciunului să fiu călare pe porc, să spăl sau s-o ajut pe mama sau pe tata asta când eram mai mic. Aşteptam copiii sa vina sa călăreasca porcul ca sa fie sănătoşi tot anul.

Din obiceiul nostru nu va dispare pârlitul cu paie, când e bine copt şoriciul, îl spălăm şi îl frecăm bine cu sare şi mălai, îl limpezim şi frecăm că rămâne un şorici atât de gustos…

Trecem la tranşare, sunt ajutoare ce sar la fiecare gospodărie şi la noi ca la dumneavoastră o să trataţi gospodari din bătătură cu ţoi de rachiu sau ce aveţi palincă sau vin de buturugă ca să meargă cu spor acţiunea ce urmează.  Musai se face analiza ca să fim siguri ca animalul poate merge in tigaie şi de aici bărbaţii tranşează porcul iar gospodinele nu uită nimic din tradiţia populară. Maţele se spală, se opresc se pregătesc pentru cârnaţi, caltaboş, lebăr. Se alege carnea grasă, se scot muşchiuleţi nimic nu se uita. Se face untură ce o folosim în loc de untdelemn toată vara ca e sănătoasă. Şi în tigaie începe Pomana Porcului noi doar tăiem carnea cubuleţe şi pregătim alături mămăliga ca să nu stricăm cu nimic bunătatea ce ne-a dat-o Dumnezeu.

Aştept să mă sunaţi şi să-mi spuneţi ce au spus bucureştenii „cum e gustul cărnii de porc de ţară?”, le trimit tuturor sărbători fericite şi să putem să ne bucurăm şi în alţi ani de magia sărbătorilor de Crăciun”, ne-a transmis domnul Vasile Musetescu din Simon, Braşov de unde producătorii aduc porcul pentru POMANA PORCULUI in anul 2011.

Tradiţie şi obiceiuri cu respectarea normelor sanitar-veterinare

“La noi fiecare gospodărie are un număr de identificare şi când o scroafă fată, purceii primesc un număr. Purcelul dumneavoastră va avea un număr prins de ureche, o crotalie care spune clar de unde, din ce gospodărie a fost achiziţionat porcul. E un lucru foarte bun pentru că ştim exact de la ce animal s-a făcut în cazul dumneavoastră POMANA PORCULUI – am înţeles că doar tochitura sau topitură cum se pune la noi la olteni veţi face din el, e foarte frumos ca v-aţi gândit să prezentaţi şi aceste lucruri foarte importante pentru siguranţa consumatorului.

Cel ce îl va aduce va avea şi un certificat sanitar-veterinar de transport în care se va prezenta cu ce se deplasează, clinic sănătos. Important după sacrificare şi până la a fi consumat este examenul de trichineloza. Acesta constă în examenul în urma recoltării din muşchii pilieri (muşchiuleţul porcarului cum îi spunem noi), din muşchi intercostali şi din diafragmă. De data aceasta bucureştenii vor degusta o porţie dintr-un porc brănean, sper să-l aprecieze şi să le placă şi produsele pe care toţi producătorii le au în târgul de la Agronomie.” a precizat asistentul veterinar în comuna Simon, judeţul Braşov.

Pomana porcului

Este un bun prilej de redescoperire a tradiţiilor româneşti autentice şi de retrăire a atmosferei specifice satului tradiţional. În tuciuri încinse se pune  carnea tăiată cubuleţe împreună cu uleiul şi se lasă la foc mic. În uleiul încins punem mai întâii costiţa şi pieptul să-şi lase grăsimea. Când acestea s-au rumenit, se adaugă restul cărnii. Se adaugă sare şi piper, după dorinţă. În tochitură se poate să se mai pot adauge boiaua, vinul, rachiu, usturoi, zeamă de carne şi suc de roşii. Se lasă să fiarbă împreună şi se amestecă din când în când.

Dar şi mămăliga va avea un specific tot ca la bunici. Pentru că reţeta provine de la un cioban autentic va fi adus un sac de mălai de la moara din Bran, Braşov şi se va pune în tuci apa, sarea. Astfel mămăliga va da savoare tochiturii.

Conform tradiţiei, alături de mâncare se serveşte ţuică tradiţională sau vin. Şi vor fi puse la dispoziţie pentru pomana porcului o „vadră de vin Oltenesc”, câteva kilograme de ţuică din Morăreşti, palincă din Satu Mare, horincă din Maramureş să încălzească atmosfera şi buna dispoziţie din zilele în care producătorii vă invită să alegeţi pentru masa de Crăciun şi Revelion produsele aduse din toate zonele ţării.

Nu vor lipsi colindele si cântece de suflet din repertoriul folcloric românesc. Muzică şi voie bună, soliştii vocali Gabriel Dumitru, din zona Argeşului şi Alexandru Pătraşcu din Oltenia ne vor încânta cu colinde şi muzică populară. Folclorul românesc are multe talente care nu trebuie uitate, mai ales în pragul unei sărbători atât de importante, cum este Crăciunul.

• 100 de metri de carnaţi de porc de la producătorii de la BRAN

Reţeta Ioanei Tisca de la Bran, Braşov

Pentru 5 kg de carne grasa de porc (eventual se poate amesteca cu 1.5 kg pulpa de vita): 1kg usturoi, 2 linguri de sare, 1 lingura piper, mate de porc sau/si de oaie. In general, matele de oaie unt mai subţiri decât cele de porc

Va invitam daca nu aţi gustat sa alegeţi produsele noastre aşa cum ştim noi sa le facem de sute de ani in zona Piatra Craiului unde suntem crescători de oi în principal, dar nu uitam să creştem si porcul, pentru sărbătorile de iarna, si câteva vite.

Un program special în fiecare zi din perioada 17 -23 decembrie va fi oferta de la târgul de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti”.

Mama Floarea te invita la mancare olteneasca
Sarmale legate cu aţă servite cu paine la test

Mod de preparare: Se toacă carnea prin masina de tocat împreună cu ceapa,s e pune orezul spălat, oul , piperul, sarea, boiaua si se amestecă bine .Se taie foi de varză in care se împăturește amestecul, dupa care se leaga cu ață  la fel ca un colet postal. Se pune la foc zeama de varză cu varză tocată  și  rosiile în bulion dupa care se adauga foi de dafin și se lasă la fiert.Când începe să fiarbă se pun sarmalele legate se lasă o oră la fiert, după care se servesc fierbinți cu pâine calda la țest.

Poftă bună

Între 17-23 decembrie 2011 veţi putea descoperi şi degusta multe produse tradiţionale pentru masa de Crăciun. Vă urăm sărbători cu sănătate şi în anul 2012 vom fi prezenţi în acelaşi spaţiu să redescoperim tradiţia si sănătatea produselor româneşti!

Un eveniment de suflet  pentru Incendiul la Valea Screzii, Prahova. 400 de copii orfani si bătrâni îngrijiţi de părintele Tanase nu mai au cantina, magazie de alimente, alimente….

Cine se poate alătura campaniei de strângere de apa plata,- alimente,- Vesela, materiale construcţii ne poate contacta.

De mai bine de 20 de ani are grija de copiii abandonaţi, de copii fără părinţi, de tinerii alungaţi din căminele de copii. Acolo, la Valea Plopului si Valea Screzii, părintele Nicolae Tanase a pus bazele unei alte Romanii. Mai buna, mai curata, lipsita de egoism. Cu Asociaţia ProVita, părintele Tanase duce o lupta pentru viata.

Acum are nevoie de ajutorul nostru, in 13 decembrie, în postul Craciunului, cei 400 de copii si bătrâni, îngrijiţi de părintele Tanase la Valea Screzii, in Prahova, trec printr-o grea încercare. Un incendiu devastator i-a înspăimântat pe toţi, in zori. Incendiul a izbucnit la 4 dimineaţa, se pare de la un calculator. In câteva minute prima clădire, construita acum 10 de ani de Părintele Tanase, era in flacari. Insa familia cea mare, poate cea mai mare din România, trebuie sa-si reia viata mai departe.

În Târgul din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice, la căsuţa cu 2 uşi sunteţi aşteptaţi sa donaţi cate ceva pentru familia cea mare de 400 de suflete de la Valea Screzii, Prahova. DOAMNE AJUTA-NE!

Vă aşteptăm! La ediţia a 78-a editia specială din perioda 17-23 decembrie

FOTO: TAIEREA PORCULUI SI PREPARAREA CARNATILOR

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare