Vă aşteptăm cu bunatati ca la bunici din în zilele de 15-16 ale lui BRUMAREL (octombrie) de ziua Mondiala a Alimentaţiei în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

OCTOMBRIE este luna a opta în calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a zecea în calendarul Iulian şi Gregorian. Denumirea populară a lunii, Brumărel, anunţă primele brume şi apropierea iernii. Activităţile economice desfăşurate de om în luna octombrie sunt specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă: continuarea semănăturilor de toamnă, strângerilor roadelor de pe câmp, vii, livezi şi grădini, deschiderea ţarinelor pentru păşunatelor devălmăş, împerecherea oilor şi pornirea turmelor spre locurile de iernat, valorificarea produselor agrare, pastorale şi meşteşugăreşti la vestitele târguri şi iarmaroace organizate la Sâmedru şi Vinerea Mare (Sfânta Paraschiva), lichidarea înţelegerilor încheiate în luna Aprilie, la Sârgiorz şi altele. 

• MAMBO SIRIA la Bucureşti în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice de Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural, 15 octombrie

În 16 octombrie - Ziua mondială a Pâinii – oferită de firma Primula din Harghita - 100 Kg de pâine cu cartofi, pentru persoane nevoiaşe din Bucureşti

• DOVLEACUL vedeta ediţiei a 69-a: sarmale în dovleac copt, plăcinte cu dovleac, dovleac copt

Concursul “Cea mai bună plăcintă cu dovleac” – înscrieri la concursul ce va avea loc sâmbătă începând cu orele 11

Sarmale in dovleac copt – de neuitat - realizate de doamna Maria din Botiza, Maramureş

• ALEGE plăcinta oltenească, moldovenească sau tătărească !

• Înscrie-te la concurs! Eşti aşteptat cu o farfurie de plăcinte cu dovleac, reţete ca la bunici din Moldova, sat Săuceni, judeţul Suceava, din Scărişoara, judeţul Olt şi una turcească Sarbărama din Medgidia, Constanţa. Pentru data de 15 octombrie Plăcinta cu punctajul Maxim va fi declarată câştigătoare iar gospodinele vor apreciate de noi toţi

Dar suntem siguri ca toate plăcintele cu dovleac vor apreciate iar noi ne vom mândri ca păstrăm zestrea neamului în reţete din moşi strămoşi.

Câte ceva despre Dovleac din lucrarea „Universul Plantelor” de Constantin Pârvan

Dovleac (Cucurbita pepo), fam. Cucurbitaceae. Plantă erbacee, anuală alogamă, originară din America Centrală (Mexic); se mai numeşte berbeniţă, bostan porcesc, bostani turceşti, bostan de ţară, bubă buroasă, cucurbetă porcească , cucurbite româneşti, doflani, dovleci galbeni, dovleci pestriţi, dovlete,  duleţi, harbuz, ivâră galbenă, lobeniţă, lubeniţă, ludan, lurbă, pepene, tăbac, zăbacă.

Alimentaţie. În stadiul tânăr folosit în hrana omului, în diferite preparate culinare. Industrie. Seminţele sunt folosite la extragerea uleiului comestibil, puţin sicativ, lipsit de miros.Turtele rezultate  din seminţe decojite sau de la formele cu seminţe fără coajă se întrebuinţează la fabricarea halvalei.Bioterapie. Seminţele şi miezul fructului au importanţă terapeutică în medicina umană şi veterinară. Proprietăţi: vermifug, laxativ, diuretic, sedativ, nutritiv. Recomandat în : dispepsii, constipaţii, insuficienţă renală, infecţii urinare, eterite, dizenterii, hemoroizi, insomnii, afecţiuni cardiace, diabet, prostatite, adenom de prostată, arsuri, inflamaţii ale pielii, plăgi atone contra teniei, ascarizilor. Seminţele sunt lipsite de toxicitate. În diferite ţări, iar în România mai ales în Trasilvania seminţele sunt folosite în tratarea hipertrofiei de prostată. Tratamentul nu dă rezultate în cancerul de prostată. Recoltare. Seminţele (Cucurbitae semen) se recolteză toamna cănd fructul a ajuns la maturitate deplină. Fructul (dovleacul), se crapă, seminţele se separă de miez şi se usucă la soare sau la umbră în strat subţire. Se păstrază în pungi de hârtie, la loc uscat.

Dovleac turcesc(Cucurbita maxima), fam. Cucurbitaceae. Plantă erbacee, anuală alogamă, originară din America de sud (Peru, Chile, Bolivia); se mai numeşte boloveni munteneşti,bostan, bostani moldoveneşti de fript, bostani munteneşti, bostani turceşti, dovleci fără vrej, dovleci plăcintari, dovlete românesc, dubleţi, ludaie bulgărească, ludaie porcească, ludaie turcească de mâncat, sămânţar, tigbă.

Alimentaţie. Utilizat în hrana omului, fiert sau copt, facându-se din el diferite preparate culinare sau de patiserie. Industrie. Folosit pentru fabricarea marmeladelor. Din seminţe se extrage ulei comestibil de foarte bună calitate. Este puţin sicăţiv, lipsit de miros, culoare verzuie.Turtele obţinute de la seminţe fără coajă se întrebuinţează şa prepararea halvalei.

Bioterapie. Fructul şi seminţele au importanţă terapeutică ca adjuvant în medicina umană. Pulpa fructelor tinere este uşor diuretică şi laxativă. Se recomandă în afecţiuni intestinale şi renale, la artritici şi reumatici şi ca prim aliment după diete lichide. Sucul extras din pulpă are acţiune laxativă mai mare. Recomandat în afecţiuni cardiace şi în dieta diabeticilor. Seminţele reprezintă un remediu antihelmintic cu acţiune deosebită asupra teniei şi ascarizilor, sunt calmante ale catarurilor intestinale şi urinare, au afecţiune favorabilă în inflamaţiile prostatei, în laringite, traheite, bronşite.

Sarmale în dovleac copt – ce gustos, ce miros te lăsăm să alegi în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice la standul din Botiza

“Cat de spectaculos e dovleacul, e o legumă miraculoasă şi pe langă sarmalele fierte în cazan vechi de 200 de ani, o să facem sarmale puse în coaja scobita de dovleac, in care am pus mirodenii, sare, piper şi cimbru, foi de dafin. Aşezăm sarmalele în dovleacul bine scobit, punem o cană de apă, ulei şi roşii şi punem dovleacul la copt. O să fie o nebunie…” Vă aşteptăm la masă în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, sâmbătă şi duminică, 15-16 octombrie spune doamna Maria Corău din Botiza

Ziua Mondială a Pâinii se sărbătoreşte anual pe 16 octombrie, în peste 30 de ţări ale lumii. Ideea a fost lansată în anul 2001 de către Uniunea Internaţională a Brutarilor (UIB) şi a fost preluată ulterior de comunităţi din toate colţurile lumii. Formele de sărbătorire a acestei zile variază de la o civilizaţie la alta, însă toate au un element comun: pâinea.

Sărbătorirea Zilei Mondiale a Pâinii are scopul de a readuce în atenţia opiniei publice importanţa alimentului fundamental, oferind oamenilor de pretutindeni oportunitatea de a împărtăşi idei, valori şi tradiţii care stau la baza procedeelor de coacere a pâinii. Pe 16 octombrie relaţia dintre producătorii şi consumatorii de pâine se va intensifica, brutarii având rolul de a-i informa pe clienţi cu privire la valorile pâinii şi a muncii depuse pentru producerea ei.( http://ziuapainii.brutarul.ro)

·  Donează Pâine!

Donează pâine! este o campanie caritabilă prin care producătorii şi furnizorii din industria de panificaţie oferă pâine sau produse derivate instituţiilor sociale (spitale, aziluri de bătrâni, cantine sociale, orfelinate etc.) cu ocazia zilei mondiale a pâinii.

În această campanie s-a înscris şi firma Primula, producătoare de pâine cu cartofi din judeţul Harghita, care sâmbătă şi duminică va dona celor nevoiaşi 100 kg de pâine de casă, aici în Bucureşti, în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

MAMBO SIRIA în data de15 octombrie la Târgul naţional de produse tradiţionale, ecologice şi naturale, produse în ferme şi gospodarii ţărăneşti de la ASAS.

De Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural facem un cadou tuturor celor ce vin sa admire satul românesc de 69 de ediţii în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

O sa aveţi sâmbătă, 15 octombrie, posibilitatea să-i vedeţi pe viu pe cei şapte membri ai consacratei formaţii lăutăreşti "Mambo Siria". "Aceasta era viaţa satului, aşa mergeau lăutarii si cântau şi la bucurie şi la necaz şi am luat şi eu obiceiul acesta”, ne spune maestrul Mambo Siria,  Marin Şchiopu. „O sa mă bucur să văd bucureştenii lângă noi că nu facem decât să vă spunem lumea satului adunată de la noi, din zona Mehedinţi, pe note şi versuri, uneori chiar fără perdea.

Versurile MAMBO SIRIA, denumire dată de poetul Mircea Dinescu, cel care ne-a unit în această formaţie le dedicăm tuturor românilor, femeilor din mediu rural dar şi bucureştencelor.

Instrumentele noastre sunt vechi şi ţin de fanfara lăutărească, noi cântăm la nunţile de la tara, la botezuri, dar şi la înmormântări. Ne prezentăm simplu -

Trombon - Patrascu Nelu, Trompeta -Nicola Sorin, Trompeta -Patrascu George, Trompeta - Antonie Constantin, Trompeta - Schiopu Marin (vocea de 76 de ani), Toba mare - Neagoie Marian, Toba mica - Antonie George

Toţi suntem din Dărvari, judeţul Mehedinţi, familia Antonie e din satul Gemeni, comuna Darvari. Acum vreo 12-13 ani noi cântam în formaţia aceasta pe la nunţi, petreceri câmpeneşti şi am mers la Cetate. La noi se păstrează în tradiţia de colindat ursul şi capra. Şi ne-am oprit la Cetatea lui Mircea Dinescu şi după colindat am cântat Mambo Siria, a fost foarte încântat, astfel după ceva vreme ne-a căutat în Dărvari de unde suntem şi uite aşa ne-a unit în fanfara lăutărească Mambo Siria. Nea Marin a adunat în decursul anilor, de la bătrâni cântece foarte vechi, fără perdea şi vreo 12 cântări o sa le facem în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice sâmbătă 8 octombrie, orele 11. Câteva din ele:

" Cu şurubul/ Ia şurubul" 
"La tigaie"
"Mai la deal în Turnu Roşu"" 
"Să vă spui ce s-a întâmplat la Timişoara/ pentru o dulce gură a lui Mărioara"
"Când eram tânăr odată"

Am fost peste tot cu domnul Dinescu şi ne-a văzut toată ţara şi la televiziuni la Antena 1, Realitatea TV şi ne-am bucura să ne întâlnim cu cât mai multă lume să vă arătăm lumea noastră din zona Olteniei. Comuna Dârvari se găseşte în extremitatea de sud-est a judeţului Mehedinţi în Câmpia Olteniei, la limita cu judeţul Dolj, la 68 km de Drobeta Turnu-Severin. Nu puteam lipsi la invitaţia unui Târg de produse din gospodăriile ţărăneşti, în timpul liber suntem cântăreţi dar altfel muncim pământul”.

O INVITATIE la MAMBO SIRIA la o  muzica nici de mahala, nici de pahar şi nici genul de muzica de petrecere. Puteţi vedea un videoclip al Mambo Siria pe linkul urmator http://www.youtube.com/watch?v=En3IaJ0mEQM

MAMBO SIRIA - Dupa nume suna exotic. Cei care nu ştiu se întreabă ce-i cu numele asta? Cine sunt si ce vor? In realitate, Mambo Siria este un taraf-fanfara descoperit de Mircea Dinescu. Formaţia este din zona moşiei lui Dinescu, adică din Darvari, Mehedinţi. Ritmurile pe care cântă Mambo Siria sunt specifice zonei. Daca aţi auzit vreodată lăutari cântând la nunţile de la ţară, sau la înmormântări atunci ştiţi despre ce este vorba.

Va aşteptăm la Academia de Ştiinţe Agricole si Silvice, sâmbătă, 15 octombrie, ora 11.00.

• Pentru prima data produse din lapte de bivoliţă din comuna Ileana,sat Ştefăneşti, judeţul Călăraşi
• REVIN in targ produsele Siciliana dinŞimleul Silvaniei, judeţul Sălaj de la SICILIANA S.R.L., sunteţi aşteptaţi la ceafă legată si afumată, pecie lungă afumată, clisă afumată, salam “Cordiş”

„Zona noastra are un specific aparte in ceea ce priveste modalitatea de pastrare a carnii. Pentru a nu se pierde proprietatile carnii, prin fierbere sau congelare aceasta este pastrata cruda; astfel ca, dupa ce porcul este transat, bucatile de carne ca nu sunt consumate in acel moment, si doresc a fi consumate intr-o perioada mai indepartata, se pun in saramura, se lasa la maturat 3-4 saptamani, dupa care este  scoasa si pusa la fum. Traditia din zona noastra este ca fumul sa fie unul rece, nu unul cald, deoarece nu se doreste coacerea produsului; se urmareste ca bucata de carne sa fie expusa de mai multe ori la fumuri cu  perioade scurte de timp. Bineînteles ca pe perioada maturarii, in functie de gusturile celor care prepara se pot adauga diferite condiment; este de bine stiut ca niciodata doua bucati de sunca de la doua gospodarii din acelasi sat nu vor avea acelasi gust, deoarece este bine stiut faptul ca la noi - cate bordeie, atatea obicee”.

Produsele noastre sunt obtinute folosind retetele transmise din generatie in generatie, de la bunicii si  strabunicii nostri. Este o mica afacere de familie, care a inceput in anul 1999, insa modalitatea de pregatire repecta cu sfintenie traditiile din zona satului Pericei si Sici. De altfel si denumirea societatii (SICILIANA) reflecta acest lucru: SICI (localitatea in care s-a nascut si a crescut administratorul societatii) si ILEANA (numele sotiei,nascuta in Pericei,care se ocupa de obtinerea acestor produse).Produsele noastre sunt obtinute pe cale naturala, fara sa folosim substante chimice care sa imbunatateasca  aspectul, volumul sau gustul produselor. Consumam  astfel produse naturale, pe care organismul nostrum le prelucreaza si le asimileaza mult mai benefic si mai sanatos pentru noi”,  ne-a precizat Ileana Cordiş de la Siciliana.

• Produse tradiţionale pe care puteţi să le gustaţi şi cumpăraţi de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice:

Din Comuna Folteşti, jud. Galaţi de la S.C. DRU AGRO S.R.L:

• Cârnaţi ciobăneşti afumaţi tradiţional din carne de oaie si de vita, amestec de sărare, condimente naturale
• Cârnaţi vânătoreşti afumaţi tradiţional din carne de vita, carne de porc, slanina, amestec de sărare, condimente şi afumate.
• Costiţă ţărănească afumată tradiţional
• Slăninuţă ţărănească afumată tradiţional
• Pastramă ţărănească de porc afumată tradiţional
• Pastramă ciobănească de oaie afumată tradiţional obţinută din pulpă de oaie, sare şi condimente naturale
• Cotlet haiducesc afumat tradiţional obţinută din cotlet de porc, amestec de sare şi condimente naturale
• Piept de curcan afumat tradiţional obţinută din piept de curcan dezosat, amestec de sărare şi condimente naturale
• Piept de pui afumat tradiţional
• Jigou de berbecuţ afumat tradiţional
• Muşchiuleţ de porc afumat tradiţional
• Muşchi de vită afumat tradiţional
• Tobă de casă ţărănească afumată tradiţional

Din comuna Lăpuşel, judeţ Maramureş, firma SC TOTO SRL vă îmbie la produse tradiţionale şi o parte şi ecologice din carne de porc, vită şi pui. Cele tradiţionale - Cârnaţi de casă, Slănină de casă, Jambon afumat,  Cârnăciori ardeleneşti şi multe alte bunătaţi.

Carnea de porc de Mangaliţa a mai fost adusă la târgul de la ASAS şi produsele au fost bine primite de bucureşteni. Carnea este recomandată pentru mezeluri de factură specială, fără să fie necesar adaosul de slănină. Specialişti în nutriţie susţin că este considerabil mai mic conţinutul de colesterol atât în carnea, cât şi în slănina porcilor Mangaliţa.

Din comuna Topoloveni, judeţ Argeş firma SC SONIMPEX SERV COM SRL vă aşteaptă la binecunoscutul produs tradiţional Magiun de Topoloveni. Se alătura zacusca Topoloveanca şi dulceţa de afine ecologică.

Vă invităm la ediţia 69-a a Târgului din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice să descoperiţi produsele a peste 25 de producători din toate zonele României - Maramureş, Bucovina, Oltenia, Moldova, Muntenia, Transilvania, Banat. Haideţi alături de noi să vă bucuraţi de preparate inedite, cum ar fi pâinea la ţest, păstrăv prăjit cu mămăliguţă şi mujdei cu leuştean, iaurt din lapte de bivoliţa sau capră, sărmăluţe cu păsat maramureşene, legume, fructe proaspete dar şi conserve.

Vedetele ediţiei sarmale în dovleac copt, dovleac copt si plăcinta cu dovleac oltenească, moldovenească şi turcească.

Detalii despre toate produsele pe care le găsiţi la „Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale" -  www.1business.ro.

Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi  Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1,  Bucureşti, în perioada  15-16  octombrie 2011 (sambata-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare