MEDIA LINK BUSINESS

(Finantistii) Moda “eco” nu mai este un moft in Romania. Pe masura ce oamenii constientizeaza importanta unei vieti sanatoase, conceptul prinde tot mai mult, dand nastere unor afaceri profitabile care se dezvolta fara sa tina seama de criza economica. Chiar daca romanii au intrat de putin timp in randul cumparatorilor de produse “verzi”, consumul a ajuns la aproape 90 de milioane de euro, piata inregistrand un trend pozitiv, cu o rata de crestere anuala de 20-30% Nu doar consumul intern de produse bio s-a majorat semnificativ, ci si exportul de marfuri “ verzi” neprocesate.

Din Romania pleaca anual materie prima eco in valoare de aproape 200 de milioane de euro, dar acest lucru nu este tocmai in avantajul nostru, avand in vedere ca vindem ieftin pentru ca apoi sa importam produse finite la preturi foarte ridicate. Daca ar invata sa profite de toate atributele pe care le are si si-ar juca bine cartile, tara noastra ar putea ajunge unul dintre pionii mondiali ai productiei bio si s-ar tranforma intr-un mare exportator, reusind astfel sa adune mult mai multi bani decat sumele rezultate din comercializarea materiilor prime. In plus, numarul consumatorilor autohtoni ar creste direct proportional cu micsorarea preturilor practicate la aceasta gama de produse.

Ne lipsesc procesatorii In acest moment, cel mai dinamic segment din zona eco este comertul cu produse alimentare “verzi”. De ceva timp cumparatorii au devenit interesati si de cosmetice, detergenti sau haine bio. Antreprenorii care au ales sa dezvolte acest gen de afaceri recunosc faptul ca marfa pe care o vand este mai scumpa cu 30 pana la 100% fata de cea conventionala, dar sustin ca este vorba de o investitie in sanatate. Ileana Muntean, managing factor Pukka Food, unul dintre primele centre de vanzare a produselor bio din Romania, spune ca lipsa productiei eco autohtone stimuleaza importurile, iar acest lucru genereaza preturi mari.

Potrivit jucatorilor din industrie, la noi se produc mai multe sortimente de cereale, miere si derivate din miere, fructe congelate, legume, lactate si vinuri. In rest, marfa este adusa din Germania sau Italia, doua state mari procesatoare in domeniul ecologic. Marian Cioceanu, presedintele Asociatiei Bio Romania, este de parere ca statul ar trebui sa se aplece cu mai multa atentie asupra acestui sector si sa-i ajute pe investitorii care aleg sa dezvolte afaceri eco. Una dintre marile sanse este accesarea fondurilor comunitare alocate acestei ramuri.

Piata de produse agricole si agroalimentare ecologice este foarte avida in spatiul european, iar investitiile realizate in acest sector pot deveni extrem de rentabile pe termen mediu si lung. “Incercam sa convingem Guvernul sa vina in sprijinul nostru si sa ne sustina pentru a putea lua banii europeni mult mai usor. Este clar ca acesta este viitorul. In Romania, numarul fermierilor care practica agricultura eco a ajuns la 10.000, 300.000 de hectare (n.r. 2% din suprafata agricola a tarii) fiind ocupate cu astfel de culturi.

Din pacate, cea mai mare parte din productie merge la export pentru ca noi nu avem unde sa o procesam. Din acest motiv preturile practicate de comerciantii bio sunt ridicate. Vand marfa facuta in strainatate cu materie prima luata de la noi”, a declarat reprezentantul Bio Romania. Marian Cioceanu si-a argumentat pozitia dand si un exemplu elocvent: mierea si produsele din miere. Datorita faptului ca aceasta gama este prelucrata in Romania, pretul afisat la raft a ajuns la acelasi nivel cu cel solicitat de vanzatorii de miere conventionala.

Cererea este peste oferta In ciuda acestor neajunsuri, business-urile celor care s-au implicat in proiecte “verzi” infloresc datorita interesului mare pe care multi romani il au pentru ecologie. Alina Josu, directorul comercial Biologistic, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse bio, spune ca piata va continua sa creasca. “Daca la inceput clientii proveneau din randul persoanelor care erau obligate din motive medicale sa utilizeze astfel de produse, acum romanii sunt constienti ca alegand acest stil de viata le este mult mai bine.

Anul trecut, cifra de afaceri inregistrata de compania noastra a crescut cu 40% fata de 2010. Pot sa spun ca in perioada de criza consumul nu a scazut, in cel mai rau caz a stagnat pe anumite segmente”, a precizat Alina Josu. La randul sau, Claudia Nicolae, general manager Organic Baby.ro, cel mai mare magazin online de profil, sustine ca piata s-a dublat in ultimii trei ani. Si intrucat cererea depaseste cu mult oferta exista spatiu suficient de extindere. In ciuda crizei economice, rata de crestere a afacerilor bio se va mentine la o medie de 20-30% si in acest an.

Cel mai important boom se va observa in comert, unde numarul magazinelor de desfacere a produselor eco se va majora semnificativ. Si in agricultura de profil sunt asteptate investitii importante. Paralel, se extinde si business-ul tratamentelor ecologice necesare in acest sector. In plus, se acorda o importanta crescuta cercetarii si organizarii de evenimente care sa faca publice beneficiile implementarii la scara ridicata a conceptelor bio. Marii producatori de alimente din Romania au devenit constienti de importanta gamei eco si de aceea aleg sa deschida unitati de procesare bio. Este cazul companiilor axate pe lactate si vinuri, dar curentul ecologist i-a atins si pe fabricatii de conserve sau de produse de panificatie.

Productia bio nu mai este un moft sau o moda imbratisata de dragul trendului, ci devine o necesitate pe masura ce clientii romani sunt mai informati si acorda tot mai multa atentie marfurilor cumparate. Cu ce probleme se confrunta “verzii” Dezvoltarea unei afaceri ecologice nu este tocmai simpla, fiind nevoie de investitii semnificative, care se amortizeaza mult mai lent decat cele standard. Se adauga si problemele pe care firmele de profil le intampina in Romania.

Legislatia greoaie si sufocanta, care nu diferentiaza micii intreprinzatori de marii afaceristi, este unul dintre neajunsurile de care se lovesc ecologistii. Marfa bio are un grad de perisabilitate crescut in comparatie cu produsele conventionale si de aceea e necesar un timp de vanzare scurt. In plus, statul nu a inteles ca pentru a dezvolta agricultura ecologica si pentru a procesa culturile rezultate este nevoie de sustinere. “Atunci cand se vorbeste de productie agricola ecologica, de obicei, se subintelege lipsa tratamentelor chimice. Aceasta lipsa se reflecta in scaderea productivitatii, in imbolnavirea culturilor, precum si o calitate indoielnica a recoltelor.

De aceea fructele si legumele care au infatisare si performante deosebite fara sa fi fost tratate chimic se considera a fi de categoria <lux>, fapt ce se reflecta in pretul de vanzare. Pentru aceste motive, atunci cand se practica agricultura ecologica cu recunoastere internationala, este neaparata nevoie de obtinerea unor subventii interne sau externe si de inregistrarea producatorului in cadrul unui organism de certificare si inspectie”, ne-a explicat Vasilica Onofrei, consilier PR Biona Agro Ecology.

Ecologia mondiala in cifre Statisticile date publicitatii de IFOAM (Federatia Internationala a Miscarilor din Agricultura Organica) referitoare la agricultura si consumul bio la nivel mondial arata ca mai mult de 37 de milioane de hectare de teren a fost cultivat ecologic anul trecut. Tarile cu cele mai mari suprafete sunt Australia, Argentina si SUA. Cresterea cea mai mare de teren agricol bio a fost atinsa la nivelul Europei (un milion de hectare). In acest moment, exista 1,8 milioane de producatori bio in lume, cei mai multi provenind din tarile aflate in curs de dezvoltare.

Ultima evaluare a pietei mondiale de produse ecologice, realizata de Organic Monitor, arata pentru 2010 un consum de 40 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a marfurilor eco este vanduta in Europa si America de Nord. Batranul Continent a cheltuit mai mult de 18 miliarde de euro pentru aceasta gama de produse. Germania a inregistrat vanzari 5,8 miliarde de euro, Franta de 3 miliarde si Marea Britanie de 2,1 miliarde de euro. Cei mai multi bani pentru produse bio sunt cheltuiti de danezi si elvetieni, peste 130 de euro/an/cap de locuitor.

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare