MEDIA LINK BUSINESS

(Curierul National) In anul agricol 2011, productiile au fost mult mai bune fata de anii anteriori atat la grau, porumb si floarea-soarelui datorita contributiei Ministerului Agriculturii, fermierului si lui Dumnezeu, insa anul acesta va fi cel mai slab an agricol din ultimii douazeci, nea spus fermierul Florea Nitu. "in 2011 am obtinut 4.200 kg de grau la hectar, la floarea-soarelui 2.200 kg, iar la porumb 6.000 kg.

Avand in vedere ca se preconizeaza o seceta in plina iarna, in 2012 va fi cel mai slab an agricol din ultimii douazeci, pentru ca seceta este atat de mare incat umezeala in sol exista undeva la 6-7 centimetri si in rest este uscatura, insa mizez pe aceleasi tipuri de culturi (grau, porumb, floarea-soarelui). Daca precipitatiile vor fi considerabile in aceasta perioada, exista sansa ca anul agricol 2012 sa fie salvat. in ceea ce priveste subventiile, acestea au fost bune. Faptul ca ai banul cand incepi productia si incepi pe banii tai, care sunt in subventie, iti poate permite sa faci lucrari de calitate si sa-ti iei mgiasamintele si erbicidele necesare", a declarat, pentru Curierul National, fermierul Florea Nitu. Acesta spune ca pentru productia de anul trecut s-a bazat pe capitalul propriu si subventiile venite de la stat, dai" ca ar fi nevoie sa se faca ceva la nivel national legat de sistemul de irigatii. "Agricultura poate reprezenta un motor al cresterii economice, dar viitorul ei depinde in primul rand de clima, iar in al doilea rand de preturi. Culturile de grau nu sunt pierdute atat timp cat precipitatiile vin la timp si in cantitati suficiente incat sa acopere necesarul de umiditate, altfel ne vom confrunta intr-adevar cu o problema pentru ca nu o sa mai fie aceeasi crestere a productiei care sa asigure in acelasi timp si crestere economica precum anul trecut", a aratat Nitu.

Acesta considera ca Ministerul Agriculturii trebuie sa incurajeze romanii sa cumpere pamant si sa nu il mai vanda strainilor, fiind cea mai buna solutie. El spune ca vom deveni granarul Europei cand subventiile pe suprafata vor ajunge in Romania la nivelul statelor europene, cand romanul va lua tractor performant de 100.000 de euro cu un credit dat pe 25 de ani cu dobanda de 5-6%, si nu pe 5-6 ani cu dobanda de 15-20%, iar atunci se va duce si agricultura mult mai sus. Fermierul Nitu Florea spune ca situatia statistica pe care o dau oficialitatile, si chiar Ministerul Agriculturii, ca in agricultura sunt foarte multi oameni este gresita si in acelasi timp denaturata, pentru ca cei 60% dintre romani care locuiesc la tara nu sunt muncitori in agricultura, nu sunt fermieri, nu sunt agricultori, sunt pensionari si oameni care lucreaza in diferite domenii de activitate. El arata ca sunt doar cativa fermieri, daca sunt si aceia, la nivelul unei localitati, care au in subordine un numar redus de angajati.

Fermierul Dumitru Mihalache spune ca nivelul productiilor este dat de gradul de investitie. Strategia adoptata anul trecut pentru productiile pe care le-a obtinut (grau 4.000 kg/ha, porumb 6.000 si floarea-soarelui 2.500) s-a bazat pe finantarile proprii, si nu pe contractarea de credite pentru ca exista riscul sa nu se obtina productia asteptata si sa nu aiba cu ce achita creditul, motiv pentru care a investit mai putin. Acesta mizeaza si in acest an pentru folosirea si a semintelor romanesti si a celor straine, cu toate ca cel mai bun randament il dau cele romanesti pentru ca sunt mai adaptate la conditiile noastre meteorologice si exista siguranta productiei, chiar daca intr-o cantitate mai redusa. in ceea ce priveste folosirea semintelor straine daca nu ai conditii meteo bune, nu realizezi niciun fel de productie, fiind necesar un anumit timp de adaptare, a spus Mihalache.

Acesta isi pune sperantele tot in natura, in lipsa dotarilor corespunzatoare precum sunt in tarile occidentale, unde este asigurata apa indiferent de conditii climatice, printre solutiile salvatoare pentru agricultura fiind asocierea intre fermieri. "Nu-i o singura masura, exista o multitudine, printre care si gradul de asociere, lucru la care suntem indemnati de 20 de ani de zile si noi nu il reusim. Agricultura asta este o hiba a noastra, nu avem educatia necesara, ne este teama unul de celalalt si ce s-a incercat iar nu a mers, suntem mai fragmentati decat ar trebui. Daca am fi uniti in conglomerate mai mari, am putea sa ne cumparam utilaje mai performante si sa ne facem treaba mai bine", a precizat, pentru Curierul National, fermierul Dumitru Mihalache.

Totodata, Dumitru Mihalache este de parere ca in acest moment nu exista forte pentru refacerea sistemului de irigatii si nici structura terenului nu ingaduie, fiind mai multi proprietari conectati la aceeasi retea de apa, nevoile unora nu coincid cu ale altora ca sa se foloseasca apa in comun. "Daca se materializeaza niste idei ale Ministerului Agriculturii si fermierilor sa comaseze, sa faca suprafete mai mari, atunci poate sa se realizeze, pana atunci nu este posibil, nu coincid nevoile unora cu ale altora ca sa folosesti apa in comun pentru ca unul vrea sa cultive rosii, altul ardei. Pana nu s-or comasa suprafetele agricole ca sa se faca ferme ca in Occident, de un anumit numar de hectare, pana atunci nu are cum sa foloseasca sistemul de irigatii", a spus Dumitru. Viitorul agriculturii depinde in foarte mare masura de deciziile care se iau la nivelul Guvernului si Ministerului Agriculturii prin politicile specifice, care au influenta in bine sau in rau in functie de cum este aplicata si practicata, considera Dumitru Mihalache. "Din moment ce jucam intr-o hora, nu poti sa joci dupa reguli diferite.

Toate tarile UE au subventii mult mai mari si atunci tu nu poti sa tii pasul, e ca si cand unul ar juca in ghete, iar celalalt in cizme. Suma acordata la nivel UE va trebui sa fie aplicata uniform si in Romania, ca sa nu se creeze dezechilibre si discriminare intre agricultori. Pretul produselor agricole stagneaza intamplator sau dirijat. in acest moment pretul la grau este 0,65-0,70 de lei pe kilogram. Daca pretul la motorina, utilaje, ingrasaminte si tot ceea ce folosim noi a crescut indiferent de cursul leu/euro/dolar, ar trebui sa creasca in mod proportional si pretul produselor, lucru care nu prea se intampla", a aratat Mihalache. La randul sau, inginerul agronom Stefan Georgescu a declarat ca preturile la seminte, ingrasaminte, erbicide si la motorina, mai ales cu noile accize, nu se pot discuta datorita cresterii lor in permanenta, insa sunt invatati sa suporte.

"Daca se vrea ca agricultura sa fie salvata, trebuie sustinuta de stat, nu toti sa traga din ea, ca de acolo toti traiesc, inclusiv toti acestia care produc ingrasaminte. Noi, agricultorii, am avut noroc cu ploile acelea din sezonul primavara-vara 2011, care au venit la timp. in orice caz subventiile sunt hotaratoare in acest moment. De asemenea, o problema cu care ne confruntam noi, fermierii, este aceea ca preturile la cereale sunt stabilite de cumparator, nu si de producator, care ar trebui sa aiba si el un cuvant de spus, pentru ca sunt prea mici comparativ cu cel al motorinei", a spus, pentru Curierul National, Stefan Georgescu. Acesta considera ca din absorbtia fondurilor UE ar trebui sa se construiasca centre de depozitare volante pe zone si sa fie ale producatorilor, ca sa nu mai depoziteze cerealele contracost in functie de indicii de calitate in unitati particulare, si ca sa poata sta acolo pana la un timp optim de vanzare.

Presedintele Uniunii Nationale a Patronatelor cu Capital Privat din Romania (UNPCPR), Costel Olteanu, a declarat de curand pentru Curierul National ca exista riscul major ca agricultura sa traga in jos performanta economica a Romaniei, dar si asigurarea hranei romanilor. Acesta a spus ca agricultura trebuie sustinuta masiv prin subventii si plati directe ca macar daca natura nu ne ajuta ca in 2011, culturile, asa slabe cum sunt, sa beneficieze de o agrotehnica competitiva prin acordarea de ingrasaminte. Costel Olteanu considera ca Guvernul Romaniei ar trebui sa aiba o politica activa de sustinere a agriculturii pentru a crea premisele unei sigurante alimentare si stopare a escaladarii preturilor la hrana, pentru ca o productie slaba de cereale influenteaza pretul carnii, al laptelui si al oualor.

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare