Video
Cati sunt online
Avem 22 vizitatori online| Fondurile europene si buna guvernare |
|
|
| Scris de Administrator |
| Marţi, 31 Ianuarie 2012 17:22 |
|
(Adevarul) Agentiile de rating au avertizat Romania ca daca anul acesta nu se reuseste sa utilizeze fondurile UE pentru dezvoltare, notarea de piata a tarii va avea de suferit. La inceputul anilor '90 s-au auzit destule voci occidentale care spuneau ca romanii, dar si alte natiuni „estice", nu au capacitatea de a se guverna democratic, neavand o istorie de experiente democratice.
Optiunea pentru aderarea la NATO si UE, pregatirile pentru indeplinirea criteriilor politice, economice, administrative, militare etc., subsecvente acestui proces, au mai estompat astfel de opinii. In ultimele zile, aceste voci au reaparut, in contextul comentariilor despre incapacitatea politicienilor romani de a gestiona treburile tarii, dupa 1989. Au venit ca o concluzie care ar argumenta inapetenta lor fata de valorile si procedurile guvernarii democratice. FMI are grija de stabilitatea financiara a tarii, „ajutand" Guvernul sa chiverniseasca bugetul public. Acum, Guvernul de la Bucuresti recunoaste ca nu este in stare sa gestioneze nici absorbtia fondurilor europene, angajand expertiza unor institutii financiare internationale pentru a pregati capacitatea administrativa si cadrul de reglementare, in vederea accesarii sumelor alocate in actualul exercitiu bugetar si al celui viitor (2014-2020). Ceea ce inseamna ca statul roman a recurs la contractarea unor servicii de guvernare a aspectelor bugetare de catre anumite institutii si organizatii internationale. Aceasta poate duce la interpretarea ca „interesul national", pe care-l evoca atat de des „suveranistii" si oficialii romani, este mai bine servit prin intermediul unor autoritati internationale decat de propriile noastre autoritati. Ori ca autoritatile de azi sunt preocupate doar de administrarea bugetului public, intr-o maniera cel putin discutabila, si nu de guvernare, oferind argumente in plus celor care sustin teza incapacitatii elitei politice autohtone de a guverna tara. Si pentru ca lucrurile sa fie si mai explicite, Comisia Europeana tocmai a anuntat intentia penalizarii Romaniei pentru neaplicarea corecta a legislatiei achizitiilor publice (caz concret, suma de peste 100 milioane euro oferita de autoritatile romane Primariei Sectorului 3, din capitala), motiv pentru care a mai fost blocata o parte din fondurile structurale, in a doua jumatate a anului trecut. Investitiile straine directe in UE (2011) au crescut cu 32%, indreptandu-se indeosebi spre statele cu economie dezvoltata. Recent, Comisia Europeana a informat ca si platile din fondurile europene catre statele membre au fost cu 8% mai mari decat in 2010. Romania, in schimb, a inregistrat, in 2011, o scadere dramatica a investitiilor straine directe, atragand de peste cinci ori mai putine sume decat Polonia. Astfel incat, utilizarea fondurilor europene alocate a devenit aproape singura sursa de investitii. Cu toate acestea, in anul care s-a incheiat, Romania a reusit sa absoarba doar putin peste 500 milioane de euro din instrumentele structurale. Conform „Economist Intelligence Unit", lipsa de atractivitate a Romaniei pentru investitori se datoreaza modului cum functioneaza administratia statului (birocratia), costurilor administrative ridicate, climatului fiscal (lipsa de incredere in regimul de impozitare). Iar un analist economic a spus-o direct: „O economie nu este interesanta pentru investitorii straini numai pentru ca Guvernul a taiat salariile din sectorul public". Din pacate si proportia populatiei ocupate a scazut foarte mult, in ultimii ani, pozitionand Romania la coada evolutiilor din UE (rata de ocupare a crescut in Bulgaria cu 9%, depasind cu mult tara noastra). Romania este si tara din UE cu cea mai mica rata a absorbtiei fondurilor europene, in ciuda faptului ca are chiar un tratament „preferential" din partea autoritatilor comunitare de la Bruxelles, fiind intre statele membre sprijinite sa faca fata dificultatilor economice si pentru mentinerea stabilitatii financiare. Pana si agentiile de rating au avertizat Bucurestiul ca daca anul acesta nu se reuseste utilizarea fondurilor europene pentru investitia in dezvoltare, notarea de piata a Romaniei va avea de suferit. Caci este de-a dreptul hilar sa asculti cum oficialii romani anunta ca peste 60% din fondurile structurale au fost deja contractate, dar in 5 ani s-a reusit utilizarea a doar 5% din totalul sumei alocate Romaniei (2007-2013). Angajamentul Guvernului, ca in fiecare an, este sa absoarba, in 2012, 20% din fondurile structurale, ceea ce inseamna ca implementarea proiectelor contractate va fi tot modesta, transferul de fonduri europene in economie va fi tot incetinit, iar contributia acestora la cresterea economica va fi aproape nesesizabila. Prin angajarea Bancii Mondiale, Bancii Europene de Investitii si, probabil, a BERD sa ofere expertiza tehnica Guvernului Romaniei, in vederea imbunatatirii ratei de absorbtie a fondurilor europene, practic executivul de la Bucuresti si-a declinat competenta in acest domeniu, la 5 ani dupa aderarea la UE. In acest fel, se intareste convingerea celor care aratau precaritatea pregatirii Romaniei pentru statutul de membru al Uniunii. Recunoscandu-si lipsa de competenta in utilizarea fondurilor europene, Guvernul Romaniei se dovedeste a fi cel mai mare risc pentru aceste resurse financiare alocate de UE. Desigur, exista probleme institutionale, de reglementare, dar cele mai dificile obstacole sunt de natura politica. De la vointa implementarii unor programe de dezvoltare a tarii, pana la calitatea monitorizarii utilizarii fondurilor europene, pe baza unei proiectii de angajamente. Si, nu in utimul rand, determinarea de a realiza simplificarea si eficientizarea procesului, pentru a asigura beneficii economice si sociale, printr-o buna guvernare! Prof. dr. Vasile Puscas este profesor Jean Monnet Ad Personam la Universitatea „Babes-Bolyai", Cluj-Napoca, si a publicat peste 25 de volume. A fost negociator-sef al Romaniei cu UE, finalizand toate capitolele de negociere si Tratatul de Aderare, ministru pentru Afaceri Europene, membru al Parlamentului Romaniei. 20% din fondurile structurale promite Guvernul roman sa absoarba in 2012. |























