MEDIA LINK BUSINESS

(Bursa) Peste 40% din piata actuala de lapte nu este lapte conform cu regulile Uniunii Europene, aceasta urmand sa dispara in doi ani Micii fermieri au la dispozitie un concept de sala de muls, care poate fi locata in diferite zone din tara, pentru a-i ajuta sa se adapteze la regulile Uniunii Europene in privinta conformitatii laptelui.

Directorul general al DN Agrar Group, Sorin Anderco, a precizat: "Peste 40% din piata actuala de lapte nu este lapte conform, aceasta urmand sa dispara in doi ani. De aceea, am conceput un program, care presupune un pachet de finantare si un concept de sala de muls, pentru a-i ajuta pe fermierii mici sa treaca la conformitatea laptelui. Am venit in parteneriat cu finantatorul si cu procesatorul".

Este vorba despre o sala de muls mobila, care poate fi amplasata in diferite regiuni, de care sa beneficieze micii fermieri care au intre una si cinci vaci. Potrivit acestuia, proiectul este rentabil numai in cazul in care micii fermieri se asociaza, pentru ca este vorba despre o investitie de 35.000 de euro pentru o instalatie de muls 12 vaci simultan si de 75.000 de euro pentru mulsul a 24 de animale simultan. "La 50 de animale investitia devine rentabila.

Daca exista reticenta la asociere, imi pare rau de oameni, pentru ca o investitie de peste 40.000 de euro nu va putea fi facuta de un mic fermier", a subliniat seful DN Agrar Group, citat de Agerpres. Partile care contribuie la program sunt: DN Agrar Group, compania Danone si finantatorul. Practic, micii fermieri, constituiti in asociatie, achizitioneaza echipamentul, iar compania Danone va colecta laptele devenit conform. Rata se va retine din laptele colectat de la micul fermier, care va plati esalonat timp de cinci ani. Mai exact, procesatorul, adica Danone, va retine la sursa rata si o va vira catre finantator.

Anderco a spus: "In felul asta, toata lumea castiga. Noi castigam prin vanzarea echipamentului, Danone prin faptul ca va avea lapte conform, iar micii fermieri prin faptul ca nu vor fi scosi de pe piata peste un an sau doi, cand derogarea de la conformitatea laptelui va retrasa de catre Uniunea Europeana. Daca noi nu luam atitudine, acest segment, al micilor fermieri, nu va avea nicio sansa de supravietuire in viitor".

El a explicat ca echipamentul de muls este importat si distribuit prin DN Agrar Group, iar finantatorul este un organism financiar de talie mondiala, prezent si in Romania. In plus, acesta a atras atentia asupra problemelor sociale pe care le va genera peste un an trecerea la conformitatea laptelui. "Cand am conceput acest program ne-am gandit si la aspectul social. Am fost de acord ca un an ar mai oferi posibilitatea unora dintre fermierii mici sa modernizeze macar mulsul. Restul vor fi scosi din joc", a adaugat Sorin Anderco. Un alt beneficiu al acestui program il va constitui si crearea acestor asociatii de mici fermieri

"Incercam sa cream o miscare reala de asociere a micilor producatori si posibilitatea infiintarii de microferme. De altfel, prin apelarea la aceasta instalatie, se va obtine mai mult lapte. Ajutand taranii, ma ajut si pe mine, caci loc pe piata este pentru toata lumea, iar procesatorii vor sa se dezvolte, intrucat acestia se axeaza acum pe cele 170.000 de vaci care se proceseaza modern", a subliniat acesta.

La randul sau, George Petrisor, prim vicepresedinte al APRIL, a explicat ca, in 2005, Romania producea circa cinci milioane de tone de lapte. Prin negociere cu Uniunea Europeana, la aderare, Romania a obtinut o cota de lapte de 3,2 milioane de tone, din care doua treimi, respectiv doua milioane de tone, pentru vanzari directe si 1,2 milioane de tone de lapte destinat procesatorilor.

Domnia sa a spus: "Aceasta cantitate de lapte livrata procesatorilor a scazut continuu cu circa 80% anual, dupa parerea mea din cauza suportului acordat sectorului de catre autoritati. Fiecare guvern a avut programul lui, dar suportul a fost de fiecare data mai mic decat trebuia. De altfel, agentii economici din UE au putut accesa aceasta piata de 22 milioane de consumatori aproape instantaneu, fara taxe. In schimb, fermierii din Romania au nivele de suport/hectar incomparabil mai mici decat ce se obtine in Occident.

Practic, fermierii romani nu pot tine pasul cu concurenta". Potrivit acestuia, in prezent, anual, se proceseaza intre 800 si 900 de mii de tone de lapte din cele 1,2 milioane de tone destinate procesatorilor. Investitie de 8 milioane de euro la Garbova * DN Agrar Group a ajuns cel mai mare producator de lapte Peste opt milioane de euro au fost investiti, pana acum, intr-o ferma moderna cu 1.150 de vaci, la Garbova de Sebes, in judetul Alba, insa investitia va depasi 12 milioane de euro pana in 2013, cand numarul de vaci va ajunge la 2.000. Sorin Anderco, directorul general al DN Agrar Group, a declarat ca ferma a fost infiintata prin Fondul European pentru Dezvoltare Agricola si Rurala (FEADR).

Domnia sa a precizat: "Investitia s-a finalizat in aprilie 2011, iar popularea fermei s-a realizat in august cu vaci Holstein aduse din Olanda. 90% din investitia de aici este facuta din banii investitorilor din Olanda. 38 de persoane fizice au investit aici. Profitul pe care il estimam este de 1-1,5 milioane de euro". Din peste opt milioane de euro, trei milioane de euro sunt parte eligibila cu o cota de 40% grant. Anul viitor, efectivul de vaci va creste la 1.700 de capete, iar in 2013 va ajunge la 2.000, ceea ce va presupune constructia a inca doua adaposturi.

Acum ferma are doua grajduri, de tip H, cu un coridor de trecere, care face legatura pentru vacile din toate zonele grajdului catre sala de muls. Totodata, pe acelasi coridor, se afla o zona de tratament pentru vacile bolnave. La capetele grajdurilor s-au montat adapatoare cu nivel, alimentate din tancul de 30.000 de litri de apa colectata din mai multe puturi de mare adancime, iar pe mijloc este aleea de furajare. Furajul care se da la animale este produs in proportie de 90% tot la ferma DN Agrar Garbova, situata la cateva zeci de kilometri de Sibiu. 2.500 de hectare din jurul fermei sunt exploatate in acest sens.

Furajul este un mix de srot de soia, srot de rapita, taitei de sfecla, minerale si melasa. Vacile, in afara de crotalii, au cipuri electronice (respondere), care ofera toate datele despre animalul respectiv: genetica, tratamente la care a fost supus, cantitatea de lapte pe care il da etc. In cazul in care un animal se afla sub tratament cu antibiotic, numarul de identificare al acestuia este introdus in calculator. Daca vaca respectiva ajunge, dintr-o eroare, in sala de muls, nu porneste instalatia de vacuum. Ca numar de salariati, doar doua persoane lucreaza la sala de muls, care are 60 de locuri. In total, la ferma lucreaza 45 de oameni.

Ferma DN Agrar Garbova furnizeaza laptele companiei Danone. Daca in prezent cantitatea de lapte livrata este de 23 de tone pe zi, pana la sfarsitul anului va ajunge la 30 de tone zilnic. In 2013, producatorul de lapte isi propune sa livreze o cantitate minima de 50 de tone de lapte pe zi. * Unul dintre investitorii de la ferma, decis sa nu mai apeleze la subventii, din cauza birocratiei Jan De Boer Gijsbertus, unul dintre investitorii de la ferma, a afirmat ca proiectul a inceput in 2007, dar a pierdut un an pentru ca a apelat la subventii prin FEADR. El spune ca face agricultura pentru vaci si crede ca Romania se va dezvolta mai mult decat alte tari din regiune. In ceea ce priveste zona pe care a ales-o pentru dezvoltarea proiectului, satul Garbova de Sebes, judetul Alba - Jan De Boer Gijsbertus a explicat ca motivul principal a fost cantitatea mai mare de precipitatii care cade aici.

"Opt milioane de euro am investit, 1,2 milioane de euro fiind de la FEADR. Restul a fost capital propriu si de la alti investitori olandezi. Investitia cred ca o voi recupera in opt ani", a spus Jan De Boer Gijsbertus, care a adaugat ca data viitoare nu va mai apela la subventii, din cauza birocratiei. In opinia acestuia, este mai usor sa lucrezi cu vacile decat cu oamenii. Sorin Anderco a anuntat ca, anul viitor, vor sa demareze un nou proiect care va consta in construirea a doua ferme de 2.500 de capete sau patru de 1.250.

"Decizia o vom lua in functie de locatia pe care o vom gasi si de dispunerea terenurilor. Acestea sunt faramitate, au mai multi proprietari si este greu sa gasim o suprafata mare. Pentru noua investitie avem nevoie de circa 30 de hectare pentru o ferma", a explicat el. In ceea ce priveste banii pentru investitii, o parte dintre acestia vor fi generati din profitul companiei, iar o parte de la investitori si, eventual, banci. De asemenea, managementul Grupului se gandeste si la cultivarea de legume, in viitor. "Avem in proiect sa cultivam legume, orice se poate cultiva. Intentionam, apoi, sa facem o centrala pe biogaz. Acum suntem in discutii. Pentru centrala avem nevoie de 3,5 milioane de euro", a adaugat Anderco.

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare