MEDIA LINK BUSINESS

(Capital) Europa se schimba. Generozitatea cu care au fost subventionati fermierii intre anii 1980 – 2010 se reduce. Bugetele nationale vor fi mult mai atent supravegheate de organele abilitate europene. Ca urmare a acestor drastice verificari nu se vor permite bugete spectaculoase catre fermieri, nici pentru plati complementare si nici pentru ample lucrari de investitii in mediul rural.

Cu toate acestea, viitorul Romaniei este dependent de viitorul agriculturii romanesti. O simpla analiza a competitivitatii agricole ne arata uriasul potential de care dispunem. Desi 2011 a fost un an agricol foarte bun, productivitatea medie este la mai putin de jumatate din cea pe care o gasim azi in majoritatea statelor vesteuropene. Deci avem cum sa crestem! Ce este de facut pentru a transforma acest vis in realitate? O mare parte dintre fermieri ar spune ca trebuie mai multi bani din partea statului, dar tot nu este suficient. Subventiile de astazi sunt de 5 ori mai mari decat cele de acum 10 ani in timp ce productiile aproape au stagnat la nivel national! Peste un milion de fermieri romani au primit 130 de euro/ha pentru 2011, fata de un 100 de lei/ha (27 de euro/ha) cat primeau in anul 2003, cand incepea acest mod de subventionare.

Banii vor fi tot mai scumpi in viitor si trebuiesc cheltuiti cumpatat, cu mai multa atentie, atat de guverne, cat si de fermieri. 98% dintre fermierii ce primesc subventii, activeaza azi in economie ca persoane juridice. Contributia acestora catre stat este strict aceea a impozitelor pe terenul agricol. Acestia isi cumpara input-urile agricole (seminte, ierbicide, ingrasaminte, carburanti, etc.) cu un TVA de 24% care nu il mai recupereaza in nici un fel deoarece marfa lor se vinde fara TVA. Aceasta pare mai ieftina, iar fermierul persoana fizica, se bucura alaturi de consumator de acest pret aparent scazut.

Dar in realitate, nerecuperarea TVA-ului il duce la un cost mult mai mare. Adesea, fermierul prefera sa cumpere inputurile de pe o piata gri-neagra in care acestea nu mai sunt facturate, nu mai poarta acel 24% TVA, dar nici vreo garantie ca este de calitate. Seminte sau ingrasaminte de proasta calitate inseamna productii diminuate. In acest fel singurul perdant este statul care aloca subventia la hectar fara a cere inapoi nimic, uneori nici macar un teren lucrat. Un simplu calcul ne arata azi ca din cele 4 miliarde de litri de lapte ce se produc in Romania si nu se vand catre consumator cu TVA statul pierde in jur de 200 milioane de euro.

Daca aceasta cantitate ar fi purtatoare de TVA, iar fermierii si-ar recupera TVA-ul din costurile pe care le au, fiecare propietar de vaca de lapte ar recupera anual in jur de 300 lei pentru fiecare vaca detinuta. Adica exact diferenta pe care fermierii au solicitat-o statului ca plata nationala complementara prin proteste in noiembrie 2011. Iar statul nu a mai avut bani sa o achite pentru a mentine deficitul bugetar convenit cu Europa. Oricine vede astazi un camp agricol romanesc remarca fasiile de teren arabil fragmentat si recunoaste nevoia unei comasari de terenuri daca se doreste o productivitate ce s-ar putea compara cu cea din Austria sau Franta.

Insa daca cineva doreste in mod real sa realizeze aceasta comasare are nevoie de multa rabdare si bani. Viitorii 5 ministrii ai agriculturii vor trebui sa urmareasca aspectul comasarii terenurilor promovand toate tipurile de stimulare pentru aceasta. Banii bugetului national investiti in acest tip de politica se pot multiplica peste ani iar Comisia Europeana se poate lasa convinsa sa motiveze prioritar fermierii tineri sa lucreze noile pamanturi obtinute prin comasari. Pentru a transforma agricultura in principalul motor economic al Romaniei trebuie in primul rand o viziune. In baza viziunii se construieste o strategie ce pleaca de la situatia actuala si isi propune niste obiective.

Obiectivele au nevoie de politici agricole stabile asumate de toti politicienii, indiferent de culoare politica sau de doctrina. Politici precum cele de fiscalizare a agriculturii explicate mai sus sau de comasare a terenurilor sunt doar doua exemple care pot insa aduce miliarde de euro pe an daca sunt atent construite si implementate prin legi clare ce trebuiesc respectate. Valeriu Steriu este deputat. In perioada 2001-2004, a fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii.

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare