MEDIA LINK BUSINESS

(Saptamana Financiara) Programul de reconversie, care presupune replantarea suprafetelor de vita-de-vie, a fost unul dintre cele mai de succes proiecte care au beneficiat de fonduri europene nerambursabile. Avand in vedere ca sumele au fost in intregime cheltuite, producatorii spera ca Romania sa poata obtine fonduri pentru aceasta masura si dupa 2013, in urmatorul exercitiu financiar al UE.

esi Romania are o mare problema in privinta absorbtiei reduse a fondurilor europene, reconversia su-prafetelor de vita-de-vie, program cu finantare UE, a mers la foc continuu, reusind sa utilizeze cu succes toate sumele puse la dispozitie, in conditiile in care multe cereri raman inca neonorate. Prin programul de restructurare/reconversie a plantatiilor de vita-de-vie, Romania primeste anual fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana de aproape 42 de milioane de euro.

Pana in prezent, cu exceptia primului an, cand tara noastra nu a beneficiat de buget intreg, toti banii au fost cheltuiti. Cererea pentru astfel de fonduri este in continuare mare, proprietarii de vii sperand ca Romania va mai beneficia de bani pentru reconversie si dupa 2013.

„Sumele sunt insuficiente avand in vedere cererea foarte mare. Ar fi extrem de benefic daca programul va continua, in conditiile in care fondurile au fost cheltuite in totalitate, iar numarul celor care nu au reusit sa duca programul la bun sfarsit este mic”, a declarat, pentru SFin, Luchi Georgescu, administratorul producatorului Vincon Vrancea. La randul sau, Tiberiu Copilu, director tehnic la Crama Girboiu, crede ca programul de reconversie ar trebui sa continue si in urmatorii ani, suprafete mari de vie avand nevoie de intinerire.

„Cred ca aceste fonduri sunt pe cale de epuizare si e pacat pentru ca mai este mult de munca in viticultura romaneas-ca”, a afirmat Copilu. Programul de reconversie a acordat fermierilor pana la 75% din costurile de replantare a vitei-de-vie, suma reprezentand fonduri nerambursabile.

Potrivit estimarilor produ-catorilor, valoarea replantarii unui hectar de vita-de-vie se ridica la circa 20.000 de euro. Din aceasta su-ma, fondurile nerambursabile reprezinta in jur de 15.000 de euro. „Masura vizeaza anumite suprafete viticole a caror productie nu este adaptata cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurari a plantatiilor sub forma reconversiei soiurilor, a replantarii vitei-de-vie sau a imbunatatirii tehnicilor de conducere a acesteia”, a precizat Florin Marius Faur, directorul general al Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), institutia care se ocupa de aceste fonduri. Sumele au fost acordate pe baza drepturilor de plantare, care sunt asigurate timp de opt ani dupa de-frisarea viei imbatranite.

Drepturile de plantare ofera, de asemenea, proprietarilor de vita-de-vie posibilitatea de a-si reamplasa via, cu conditia ca terenul agricol ales sa fie intr-un areal viticol. Astfel, programul de reconversie dureaza cel mult trei ani daca nu presupune defrisarea vitei imbatra-nite si maximum cinci in cazul in care sunt efectuate si lucrari de defrisare. De asemenea, dupa incheie-rea lucrarilor fermierii sunt obligati sa mentina via in bune conditii inca trei ani, cand aceasta intra pe rod.

O suprafata de 22.000 de hectare replantata prin intermediul programului de reconversie poate parea o realizare importanta. Raportata insa la suprafata totala cultivata cu vita-de-vie din Romania, de 181.500 de hectare, ponderea de 12% a viei replantate nu mai este chiar asa mare, mai ales ca Romania avea un patrimoniu imbatranit de vii in momentul aderarii la Uniunea Europeana.

Astfel, media suprafetei de vita-de-vie replantata in ultimii patru ani a fost de 4.000 de hectare pe an, in conditiile in care Cosmin Popescu, directorul general al Murfatlar, vede un necesar de 14.000-15.000 de hectare pe an, pentru a acoperi lipsa lucrarilor de pana la inceperea programului.

Pe de alta parte, fara fondurile nerambursabile suprafata de vita-de-vie din Romania ar fi imbatranit si mai mult. Daca luam in considerare faptul ca livezile de pomi fructiferi au fost lasate in paragina sau de-frisate, vita-de-vie poate fi considerata un exemplu fericit al agriculturii romanesti. Interesanta este si evolutia suprafetelor de vie DOC (denumire de origine controlata).

Potrivit datelor transmise de Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), suprafata de vita-de-vie certificata DOC a scazut de la 21.250 de hectare in 2007 la putin peste 11.400 de hectare in 2010. Inju-matatirea suprafetei are legatura directa cu replantarile, in conditiile in care via nu produce struguri pentru vin de calitate decat in al patrulea an de la plantare.

Cum plantatiile de vie certificate DOC sunt si cele care produc cele mai bune vinuri, replantarea masiva a acestora arata ca fondurile obtinute prin programul de reconversie au fost utilizate in special pentru cresterea calitatii vinului. Programul de reconversie a avut marele avantaj ca a oferit fonduri ne-rambursabile care au putut fi accesate atat de mici fermieri, cat si de mari producatori. Potrivit datelor APIA, principalii producatori de vinuri Murfatlar, Romania, Cotnari, Jidvei, Cramele Re-cas sau Tohani sunt si cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE. La Murfatlar, cel mai mare producator de vinuri din Romania, care administreaza peste 3.000 de hectare de vie, au fost replantate 975 de hectare prin programul de reconversie, in special soiuri rosii. In podgoria Cotnari, din cele 1.700 de hectare administrate de producator, in jur de 1.300 de hectare reprezinta vie tanara, aflata in primii cinci ani.

„In urma programului de reconversie, am plantat si soiuri rosii, in conditiile in care pana in prezent aveam doar soiuri albe. Astfel, de trei ani avem Feteasca Neagra si Busuioaca de Bohotin”, a afirmat Catalin Grecu, directorul de marketing al Cotnari. Si Vincon Vrancea a plantat cu ajutorul programului de reconversie in jur de 600 de hectare de vita-de-vie, in judetul Buzau, in Vrancea, in zonele Odobesti si Cotesti si la Husi si urmeaza sa mai planteze pana la sfarsitul anului alte 200 de hectare.

„Programul de reconversie ne-a ajutat sa ne marim suprafata de vita-de-vie pe anumite soiuri. Am facut calcule pe baza istoricului de vanzari al companiei si am observat ca avem insuficienta vie pe soiurile Feteasca Neagra, Tamaioasa Romaneasca, Muscat Ottonel si Busuioaca de Bohotin. Datorita acestui program, problemele s-au rezolvat”, a declarat Luchi Georgescu.

---

Adauga aceasta informatie pe site-urile de socializare